Cât de grea este moștenirea lăsată de David în Educație. Ce poate schimba noul ministru

Componenta interesului politic

Deși, declarativ, educația a fost una dintre priorități pentru partide în campania electorală, numele vehiculate pentru preluarea funcției de ministru al Educației au fost ale unor profesioniști în domeniu: rectorul Universității din București, Marin Preda, fosta șefă a Inspectoratului Județean Iași, Luciana Antoci, și consilierul prezidențial pe probleme de educație, Sorin Costreie, îi nominalizează pe Mădălin Bunoiu de la Universitatea de Vest, Romiţă Iucu de la Universitatea Bucureşti.

Exemplul lui Daniel David le arată celor care ar fi calificați pentru acest post că se vor confrunta cu un mediu ostil care nu a fost consultat în luarea măsurilor de austeritate. Astfel că Ilie Bolojan ar fi fost refuzat de numele propuse în spațiul public.

„Este un portofoliu suicidar pentru cine-l va lua, pentru că [premierul] nu le acordă mandat și susținere politică să facă reformă; ca să faci reformă înseamnă să dai afară întâi din Minister secretarii de stat și secretarii generali care mențin influența baronilor universitari. Vă dați seama ce înseamnă asta pentru Coaliție? Cine vine, vine doar ca să aplice planul lui de tăieri cu 10% în universitar. Probabil doar cineva ahtiat să-și treacă în CV funcția de ministru va accepta”, susținea o sursă din conducerea PNL pentru Edupedu.ro la începutul lunii februarie.

Care este planul lui Ilie Bolojan?

Viziunea lui Ilie Bolojan asupra educației, aplicată anterior în Bihor, este de a încuraja încadrarea în piața muncii prin promovarea învățământului dual, sau reducerea locurilor la buget pentru așa numiții „studenți fantomă”. Acesta a susținut că va fi o persoană propusă de PNL dar care va adapta bugetul la rezultate cuantificabile.

„Ne-am dori ca bursele să fie mai multe și mai mari, cu siguranță. Dar statul acesta de la care pretindem să le plătească nu este o entitate străină care își ține banii proprii în cufere îngropate în locuri secrete. Statul suntem noi, cu toții. Banii statului sunt banii adunați de la cei care lucrează în România și tot ceea ce plătește peste ceea ce producem este din împrumuturi. Tot mai multe, tot mai scumpe, până la pragul insuportabil la care am ajuns vara trecută și de care ne îndepărtăm cu un cost pe care îl știm cu toții. Nu există ceva gratis, există ceea ce plătești din propriul buzunar și ceea ce plătește altcineva, ceea ce plătești din ceea ce produci sau din ce te împrumuți”, a declarat premierul în plenul Senatului în urmă cu o săptămână.

Acesta a mai vehiculat în spațiul public ideea ca absolvenții universităților de stat să aibă obligația de a profesa câțiva ani în România sau cea în care finanțările universităților să fie în funcție de performanțe.

Citește și: Rectorii s-au dus la Bolojan să-i spună că au tăiat și-or să mai taie

„Ce înseamnă mai mult în educația universitară? Calitatea pregătirii în universități trebuie să crească, iar finanțarea nu trebuie să fie doar după numărul de studenți. Trebuie să fie și în funcție de performanța programelor de studii.

Cum o măsurăm? În funcție de performanța studenților? Câți ajung la absolvire? Câți muncesc în domeniile pentru care s-au pregătit? Cu ce rezultate? Care este performanța cercetării?”, a mai precizat premierul.

În cadrul unei întâlniri desfășurată la Guvern dintre premier și reprezentanții universităților s-au discutat măsurile de reducere a bugetului. Rectorii au agreat adoptarea măsurilor de austeritate dar au adus în discuție autonomia universitară.

Aceștia au dat de înțeles că nu mai este loc de alte tăieri și au spus că au avut deja “disponibilitatea de a participa la efortul de reducere a cheltuielilor bugetare și au precizat că deja au făcut reduceri semnificative în cursul anului 2025 (prin creșterea normei didactice și reducerea implicită a unui număr considerabil de posturi didactice, prin diminuarea tarifelor la plata cu ora și alte măsuri specifice)”, s-a precizat în comunicatul de presă emis de Guvern ulterior întâlnirii.

În mediul preuniversitar profesorii spun că nu mai există loc de tăieri, clasele au devenit supra-aglomerate, profesorii se văd nevoiți să predea materii care nu sunt asociate cu expertiza și salariile nu sunt corelate cu nivelul de performanță.

Citește și: Bolojan sparge viesparul din educație: taie numărul de „studenți fantomă”

„Oferi unui absolvent strălucit de facultate, care urcă la catedră cu note de peste 9 la Titularizare (unii cu 10 curat), 3.770 de lei salariu și contract de muncă pe perioadă determinată de un an, apoi ceri performanțe în Educație.”, scrie administratorul unei pagini de profil.

Deși Ilie Bolojan neagă faptul că planul său nu este respins de majoritatea profesioniștilor din domeniu cert este că, în apropierea momentului în care va trebui desemnat un nou ministru, valul propunerii de nume s-a diminuat. Adoptarea bugetului ar urma să coincidă cu preluarea mandatului de către noul ministru propus de PNL.

În cadrul podcasului „Părinți prezenți” scriitorul Radu Herjeu spune că lipsa unui ministru plin nu schimbă fundamental situația din ultimul an:

„Eu nu cred că e o mare diferență în față de ministeriatul lui Daniel David, ca să fiu sincer. Pentru că și David nu a fost decât un recipient al comandamentelor premierului. Adică el n-a condus sistemul de educație prin voință proprie sau cu viziune proprie, că nu o are. Prin urmare, în acest moment, cel puțin lucrurile sunt clare. Adică cel care dădea ordinele e și în fruntea ministerului, chiar dacă e interimar. Și s-a scurtat lanțul de comandă”.