Evaluarea psihiatrică a profesorilor: Un test pentru dascăli sau pentru sistem?

Pe de altă parte, nu lipsesc reacțiile de reticență din partea profesorilor, care se tem că astfel de evaluări ar putea deveni o presiune suplimentară sau chiar un factor de instabilitate profesională. În acest context, dezbaterea nu este doar despre o reglementare în sine, ci despre modul în care aceasta este percepută și aplicată în realitatea din școlile de astăzi, în contextul problemelor deja existente.

„După tăierile psihologului, profesorii sunt trimiși la control psihiatric. Poate vreunul și-a pierdut mințile când, pe poarta școlii la care a predat o viață, a fost pus lacătul. Poate altul n-a putut suporta drama intrării în restrângere de activitate. Sau tragedia pierderii postului. Sau alienarea de a preda o materie în afara specializării doar pentru a atinge norma de 20 de ore, crescută samavolnic, fără un studiu prealabil. Sau poate dascălii au fost înnebuniți de măsurile de austeritate, aplicate exclusiv în Educație. După psiholog, profesorii sunt trimiși la psihiatru…”, a postat administratorul paginii Jurnalul unui profesor.

Necesitatea evaluărilor medicale în mediul educațional: 40% dintre dascăli renunță la predare în primii cinci ani

Cotidianul.ro a stat de vorbă cu Sabina Manea, director și inspector școlar cu o experiență de 15 ani, care sprijină utilitatea acestor măsuri și consideră că ele nu reprezintă o noutate, ci mai degrabă o consolidare a unor practici deja existente. Mai ales în contextul în care ]n ultima perioadă se pune accentul pe corectitudinea concursurilor de angajare.

„Nu văd niciun motiv pentru care să existe un sentiment de reticență al colegilor mei față de prevederile acestui ordin, întrucât evaluările medicale periodice, atât din punct de vedere psihologic, cât și cele de medicina muncii existau și pană acum în legislație.

Aceste evaluări sunt cu atât mai necesare cu cât este cunoscut faptul că lucrul cu copiii, mai ales cu cei de vârstă mică, este stresant și poate induce frustrări, dezamăgiri sau nesiguranță. Există chiar specialiști care afirmă că peste 40% dintre dascăli renunță la predare în primii cinci ani de învățământ, ceea ce confirmă faptul că examenele medicale sunt absolut necesare, periodic.

Citește și: Cu cat cresc taxele de școlarizare în marile centre universitare

Mai mult decât atât, controlul medical periodic trebuie să devină o rutină pentru fiecare dintre noi și este în același timp o dovadă de responsabilitate. Fie că este vorba despre evaluări psihiatrice, psihologice, screening-uri anuale sau analize de rutină aceste controale sunt esențiale pentru a menține o stare bună de sănătate.

În opinia mea, acceptul unui control medical este un indicator al nivelului de educație al fiecăruia dintre noi.”

Ordinul specifică în mod clar faptul că doar cazurile de schizofrenie, tulburare bipolară, depresie acută sau alte boli grave vor constitui motive pentru a declara persoana respectivă inaptă de muncă.

Între responsabilitate profesională și temeri legate de impact

Totuși, pentru alții, îngrijorările nu sunt nejustificate. Procedurile care implică sesizări, evaluări suplimentare și eventuale sancțiuni pot fi percepute ca intruzive sau ca un posibil instrument de control excesiv. Chiar dacă scopul declarat este acela de a proteja elevii și de a asigura un mediu educațional sănătos, există teama că aplicarea acestor măsuri ar putea duce la stigmatizare sau la interpretări subiective ale unor situații sensibile, mai ales în fața conducerii școlii care poate recomanda un control.

„Este normal si imperios necesar să ne asigurăm că în fața copiilor, în clase, ajung persoane capabile să asigure un climat sănătos de învățare, persoane care sunt deasupra oricărei suspiciuni medicale.

Ordinul reglementează foarte clar modul în care se poate proceda la nivel de unitate de învățământ în momentul în care orice persoană implicată direct în procesul de învățământ observă modificări psihocomportamentale în cazul unui angajat al școlii, fie că este vorba despre un cadru didactic sau despre personalul didactic auxiliar. Astfel, se adresează o sesizare în atenția Consiliului de administrație al școlii, iar la nivelul acestui for se analizează și se votează dacă este cazul să se solicite un examen medical de medicina muncii.

Persoana vizată este astfel invitată să se prezinte la această examinare, urmând ca medicul de medicina muncii să decidă dacă este cazul să recomande sau nu o evaluare a capacității psihice, care se realizează în cadrul unităților sanitare autorizate, de către medici confirmați în specialitatea psihiatrie.”

Refuzul evaluării poate duce la desfacerea contractului de muncă

Totuși un grad de respectare a confidențialității evaluării este respectat prin intermedierea medicului instituției de învățământ care va declara respectivul profesor apt de muncă. Ordinul echilibrează și situația în care, până acum, problemele semnalate de elevi sau alte cadre didactice nu aveau nici o consecință din lipsă de pârghii legale.

„Dacă este diagnosticată cu tulburări psihice, persoana vizată are obligația de a informa medicul de medicina muncii privind diagnosticul, starea sa de sănătate și tratamentul de specialitate prescris.

Consider că este foarte bine punctat faptul că refuzul persoanei vizate de a se prezenta la controlul medical constituie abatere disciplinară gravă. Pentru o abatere gravă, se constituie o comisie de cercetare disciplinară prealabilă, numită de director în urma hotărârii Consiliului de Administrație, iar sancțiunile pot varia de la avertisment scris, reducerea salariului, până la desfacerea contractului de muncă.

Citește și: Cronica unei morți anunțate în educație. Buget și mai mic, demisii, abandon și greve

Toate aspectele care țin de starea de sănătate generală și mai ales de sănătatea mintală a personalului ce vine în contact cu copiii sunt de maximă importanță și trebuie tratate ca atare.”, a concluzionat Sabina Manea.

În cele din urmă, esența acestei dezbateri rămâne echilibrul dintre două nevoi legitime: pe de o parte, protejarea elevilor și asigurarea unui climat sigur de învățare, iar pe de altă parte, respectarea demnității și stabilității profesionale a cadrelor didactice.