Ia românească cucereşte întrega lume prin culoare, eleganţă, rafinament

Ia, caracteristică portului naţional românesc, făcută din pânză şi împodobită cu alese cusături, este matricea noastră culturală, un simbol al identităţii şi al creativităţii spaţiului românesc, care dăinuie din timpuri străvechi.

Materialele tradiţionale şi motivele aplicate (flori, fluturi sau elemente geometrice) reflectă şi astăzi conservarea moştenirii ancestrale, transmisă din generaţie în generaţie.

Pentru că trăim în secolul al XXI-lea, marcat de globalizare, dar şi de dorinţa acută de păstrare a identităţii, asociaţia non-profit La Blouse Roumaine a propus, de sărbătoarea Sânzienelor, Ziua Universală a Iei, care a căpătat amploare internaţională graţie La Blouse Roumaine on-line community. Românii din toată lumea văd în acest element al costumului popular un simbol al identităţii şi creativităţii populare româneşti.

În 21 ianuarie 2013, La Blouse Roumaine a propus ca ziua de 24 iunie, Sânzienele, să marcheze celebrarea Iei româneşti. Evenimentul s-a bucurat de un succes imens, fiind sărbătorit, încă din primul an, pe 6 continente, în peste 50 de ţări din lume.

În afara României, evenimentul a cuprins oraşe din Franţa, Grecia, Statele Unite, Spania, Italia, Irlanda, Serbia, Norvegia, Indonezia, Germania, Olanda, Belgia…

Croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză, cu o deschizătură în partea de sus, ia este de fapt o cămaşă de sărbătoare, din pânză albă, bumbac, in sau borangic, împodobită cu broderii. Tehnica decorării ei s-a transmis de la o generaţie la alta. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură.

Principese, regine, boieroaice au apreciat-o, de-a lungul timpului, la fel de mult ca pe realizările marilor case de modă ale vremii. Fineţea şi eleganţa materialelor folosite, croiul şi armonia cromatică au făcut din această piesă vestimentară, de multe ori, obiect de artă.

Adoptarea la Curte a modei costumului tradiţional românesc i se datorează Reginei Elisabeta, care a încurajat doamnele din suita ei să se înveşmânteze în straiul tradiţional. „Oare există tablou mai încântător decât o ţărancă româncă, îmbrăcată în costum popular, cu fustă roşie sau oranj, cu broboada galbenă aruncată peste cozile negre, cu ochi mari, negri şi luminoşi, cu ulciorul verde pe cap, grăbindu-se spre casă, sau o doamnă româncă, cu veşminte splendide, cu un minunat văl alb sau galben, lucrând la războiul de ţesut?”, scria Regina în introducerea la cartea The Art of Tatting, scrisă de prietena sa, Lady Katerin Hoare, apărută la Londra în 1910. Un portret al ei, semnat de pictorul american George Healy, o prezintă, de altfel, în costumul naţional de Muscel.

George Healy, Portretul Reginei Elisabeta in costum popular romanesc

Costumul naţional devenise o piesă de vestimentaţie nelipsită din garderoba doamnelor şi a tinerelor fete. Anuarul naţional al României pe anul 1903 indică patru adrese de unde se puteau achiziţiona costume naţionale. Vestita firmă “Djaburov” şi Bazarul Societăţii “Furnica”, aflată sub patronajul reginei Elisabeta, erau cele mai importante.

Dar cea care a “promovat”, cum am spune astăzi, ia de la portul popular la “fashion” a fost Regina Maria.

Regina Maria iubea deopotriva portul popular si stilul Art Nouveau

 

“În a doua jumătate a secolului XIX se întâmplă ceva deosebit. La noi se instaurează o dinastie străină care este fermecată de acest costum popular. În momentul în care Regina Maria se îmbracă în costum popular, boieroaicele fac la fel. Chiar sunt obligate, pentru că în invitaţiile la palat se preciza ca ţinuta obligatorie să fie portul popular”, afirma istoricul Georgeta Filitti, amintind că, până la Primul Război Mondial, costumul românesc cunoaşte o strălucire deosebită: se comandă, se cumpără, se exportă în străinătate, se fac filmări, ajungând în rândul elitelor.

Regina Maria apare singură, alături de membri ai familiei regale sau de doamnele de la curte, în minunate straie tradiţionale, pe care a dorit să le facă cunoscute întregii lumi.

Regina Maria si Principesa Ileana

 

Primul concurs de frumuseţe de pe teritoriul României, la Expoziţia Jubiliară organizată în 1906 în parcul Filaret din Bucureşti, a fost câştigat de o tânără din Sălişte, îmbrăcată într-un splendid costum popular.

Ceva mai târziu, în 1940, Henri Matisse termina pictura La blouse roumaine, începută în 1939, inspirată de iile româneşti dăruite de pictorul Theodor Pallady.

Matisse, Pictura din seria inspirata de ia romaneasca

El se înscrie, de altfel, într-o serie de opere cu acest subiect. Motivul iniţial al tinerei cu un corsaj extrem de larg s-a păstrat de la început până la sfârşit. Pictorul s-a întors însă de mai multe ori la fond, eliminând treptat decorul de flori şi fotoliul pentru a lăsa figura şi mânecile să invadeze tot spaţiul. Această piesă vestimentară, remarcabilă atât prin mânecile sale bufante, cât şi prin albul decorat cu motive geometrice şi vegetale, leagă printre altele două opere ale artistului „Bluza românească” şi „Visul”. Matisse îi mărturisea lui Pallady într-o scrisoare că realizarea „Visului” a durat un an.

Matisse, Visul

Tablourile lui Matisse cu ia românească l-au inspirat, după peste patru decenii, pe creatorul de modă Yves Saint Laurent, care le-a dedicat colecţia sa haute couture de toamnă-iarnă 1981, prezentată la Paris şi intrată de-acum în istoria modei.

Elegante tinute Yves Saint Laurent

 

Yves Saint Laurent, Tinuta de inspiratie romaneasca

„A fost, în mod clar, o poveste de dragoste. Când a decis să facă o colecţie «românească», a fost cu totul neaşteptat. La vremea aceea locuia în Marrakesh, dar a fost oricum o dorinţă reală. S-a inspirat din ceva ce îi plăcea extrem de mult”, scria Didier Grumbach, decan al Institutului Francez de Modă.

Yves Saint Laurent a fost urmat de Kenzo sau Jean Paul Gaultier, care, la rândul lor, s-au inspirat din cămaşa populară românească după ce Nadia Comăneci a apărut îmbrăcată cu o ie.

Au urmat creaţii de Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet. Cântăreaţa Adele apărea, în 2013, în revista americană Vogue într-o creaţie Tom Ford, ce reinterpreta iile din zona Sibiului.

Creatie Tom Ford

Fotografii din perioada interbelică, din colecţia britanicei Beryl de Zoete, alături de o incursiune în imagini a iei până la colecţiile vestimentare semnate de Yves Saint Laurent şi Tom Ford, au făcut istorie.

„Ia (…) este opera de vârf creată prin contribuţia nenumăratelor generaţii de femei. Ea comportă, încifrate în ornamente, aspiraţiile de bine, de fericire şi de frumuseţe ale poporului nostru. O îmbrăcăm pentru a ne confunda cu toţi acei care au contribuit la afirmarea noastră istorică. Este marca noastră identitară, care ne etalează cu toată demnitatea în rândul popoarelor lumii”, declara dr. conf. univ. Varvara Buzilă.

Şi anul acesta, Ziua Internaţională a Iei este sărbătorită atât în ţară, cât şi în străinătate.

 

Simfonia Unirii”, pe scena Operei Naţionale Române din Cluj

Duminică, 24 iunie, de la ora 18:30, Simfonia Unirii creează scântei și armonii unice, în încheierea de neuitat a Stagiunii 2017-2018!

Cu ocazia Zilei Universale a Iei, sunteţi invitaţi la un spectacol multimedia vibrant, ce intersectează note, emoții, efecte speciale și peste 100 de performeri! Un eveniment hipnotic, realizat în parteneriat cu 2 Vibes Symphony reprezentat de percuționiștii Ciprian Rogojan și Alexandru Anastasiu, alături de soprana Irina Baianț și Ioana Turcu flaut, acompaniați de Corul și Orchestra Operei Naționale Române Cluj-Napoca, sub bagheta maestrului Gheorghe Victor Dumănescu.

Skyfall (Adele), Fragile (Sting) sau Mocirița: aceasta este Simfonia Unirii, un proiect cultural unicat, conceput special de duo-ul 2 VIBES Symphony pentru aniversarea Centenarului României. Un spectacol grandios ce are la bază conexiunea inedită dintre muzică și tehnologie. Printre melodiile celebre interpretate se numără și Origins (Safri Duo), La Fiesta (Chick Corea), Vacuum (Călin Ionce) și Hora staccato.

La Muzeul Național al Țăranului Român, expoziţie de ii

În miez de vară, în preajma Sânzienelor, peste 40 de colecționari din toată țara au etalat ii minunate, care de care furându-ţi privirea.

Între 22 și 24 iunie 2018, de la orele 10 dimineața și până la 6 seara, puteți admira piese de costum țărănesc, țesături de interior (covoare, ștergare, fețe de pernă și fețe de masă), icoane pe lemn și pe sticlă, cruci, pristolnice, podoabe, mobilier crestat, pictat — lăzi de zestre, mese, scaune, blidare, lingurare, dulapuri, ceramică, donițe, vase din lemn, putinei, căuce, furci și roți de tors, fuse, vârtelnițe, felinare, ceasuri, candelabre, piulițe și râșnițe de alamă, dar și publicații socio-etnografice din perioada interbelică…

 

Ziua Universală a Iei este celebrată şi la Roma

Duminică, 24 iunie, Institutul Cultural Român prin Accademia di Romania in Roma, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Primăria Municipiului București prin creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție și Ambasada României în Republica Italiană, în parteneriat cu Bibliotecile Romei, Asociația Culturală Româno-Italiană PROPATRIA din Roma și Liga Studenților Români din Străinătate – Filiala Italia, organizează o serie de evenimente menite a celebra Centenarul Marii Uniri și Ziua Universală a Iei 2018. Aflate sub patronajul Primăriei Orașului Roma evenimentele vor avea loc după următorul program:

Astfel, pe Esplanada Accademiei di Romania se vor desfăşura Ateliere meșteșugărești susținute de meșteri populari, eveniment organizat în parteneriat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București

Totodată va avea loc inaugurarea expoziției Feminitate și împodobire și prezentarea emisiunii de mărci poștale Ia românească, unitate în spirit, realizată de Romfilatelia.

Feminitate si impodobire

Seara, va avea loc Concert susținut de Orchestra Națională“Valahia” din București. Dirijor: Marius Zorilă. Solistă: Lavinia Goste, eveniment organizat în parteneriat cu creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București.

Expoziția Feminitate și împodobire, din colecțiile Muzeului Național al Satului“Dimitrie Gusti”, aduce în prim plan femeia şi scoate în evidenţă faptul că, preocupată fiind întotdeauna de frumos, a acordat o atenţie deosebită vestimentaţiei, pieptănăturii, podoabelor, gătelii în general. Creativitatea şi grija cu care femeia îşi împodobea casa şi pe ea însăşi, reies din frumuseţea şi originalitatea pieselor care vor fi expuse. Ornamentica bogată, armonia cromatică a ansamblurilor vestimentare, compuse în manieră autentică, sunt completate de marea varietate a pieptănăturilor, gătelilor capului şi podoabelor, specifice fiecărei zone. Expoziţia prezintă o selecţie a celor mai frumoase şi reprezentative obiecte de patrimoniu din colecţiile muzeului: costume populare femeieşti din cele mai reprezentative zone etnografice ale ţării, costume femeieşti ale minorităţilor, învelitori de cap, pălării, marame, chindee, cepse, năframe, pomeselnice, câteva piese destinate amenajării interiorului casei, ţesături, mobilier pictat şi podoabe.

Expoziția, realizată cu sprijinul Institutului Cultural Român, va putea fi vizitată în în perioada 25 iunie – 24 iulie.

 

Datorită celebrării Iiei, folclorul românesc la Paris

Concert de folclor românesc este susţinut de solista Ioana Maria Ardelean, acompaniată la pian de profesorul Aurel Mustăţea. Incursiunea în folclorul românesc din diverse regiuni este prezentată într-o formă inedită care pune în valoare legătura dintre folclor și liedul românesc.

Interpretă, dar şi antreprenor cultural şi specialist UNESCO în comunicare interculturală, Ioana Maria Ardelean susține pentru prima dată un concert în Franţa, unde prezintă un program de melodii culese din regiunea sa natală, Bistriţa-Năsaud, dar şi din repertoriul unor interprete emblematice pentru muzica tradiţională românească, cum sunt Maria Tănase, Maria Ciobanu, Victoria Darvai sau Maria Butaciu. Ioana Maria Ardelean este de asemenea un promotor neobosit al muzicii tradiţionale româneşti şi al tinerelor talente, iniţiind şi coordonând Festivalul naţional de folclor „Strugurele de aur”, care se desfăşoară anual al Alba-Iulia şi Jidvei, festival-concurs care a devenit un adevărat reper printre evenimentele de profil din întreaga țară.

Cu peste 50 de ani de experienţă pedagogică, Aurel Mustățea este profesor de canto popular la Școala de Artă din București.

Un popas la Muzeul Satului unde sunt etalate peste 15.000 de ii

Muzeului Satului are o bogată colecţie de ii, multe dintre ele unicat.

„Noi nu avem de fapt o colecţie de ii, ci o colecţie de costume tradiţionale, din care, evident, fac parte şi iile, pentru că trebuie să înţelegem că ia, cămaşa femeiască, face parte din ansamblul costumului tradiţional românesc. Avem 15.000 de piese în colecţia noastră – dintre cele peste 60.000 de obiecte cât au toate colecţiile Muzeului Satului; vorbesc de patrimoniu mobil, evident – 15.000 sunt aceste piese cu totul speciale, dintre care foarte multe sunt unicat, pentru că în momentul de faţă, deşi se mai lucrează ii, nu mai sunt făcute cu acelaşi rafinament, cu acelaşi decor cum erau făcute altădată. (…) Avem câteva cămăşi de Muscel, care au fost, se pare, colecţionate de regina Maria. Una dintre aceste ii i-a aparţinut, aproape cu certitudine, reginei Maria. Evident, este piesa noastră de rezistenţă. O ie cu cât e mai bogată, cu atât e clar că deţinătoarea este o femeie cu statut social ridicat. Mă gândesc acum la cămaşa de Banat, care este adesea cusută cu fir de aur sau la costumul de Muscel, cusut cu fir de aur sau de argint, un costum extrem de fastuos, adoptat de altfel şi de regina Maria, şi de regina Elisabeta. Dintre piesele deosebite din colecţie fac parte şi costumele din zona Pădurenilor, care duc cu gândul la perioada renascentistă. Este o zonă în Munţii Apuseni, destul de izolată, în creierul munţilor, unde s-a păstrat un decor arhaic. Modul în care este compus costumul tradiţional, cu o coafură specială, este evident menţinut tocmai datorită izolării acestei zone”, mărturisea Paula Popoiu directorul muzeului.

Costum din Tinutul Padurenilor

În colecţia realizată de-a lungul celor 82 de ani, câţi se împlinesc de la înfiinţarea muzeului, alături de ii nu a fost păstrată şi povestea femeilor care le-au purtat. Mai recent, există însă şi această preocupare – de a consemna şi istoria femeii care a avut o anumită piesă vestimentară. De asemenea, de mai bine de zece ani, Muzeul Satului publică, pe hârtie sau digital, cataloage de colecţie, astfel încât informaţii despre costumele mai speciale să ajungă la publicul larg.

 

Ie din zona Hunedoarei

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

1 Comentariu

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.