ÎCCJ, a patra amânare în disputa miliardelor pentru magistrați. Verdictul în lupta Savonea-Bolojan se lasă așteptat

Update:  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat, joi după-amiază, pe site-ul instituţiei, că pronunţarea în acest dosar a fost amânată pentru data de 3 septembrie 2026.

Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să pronunțe joi, 20 august, decizia definitivă în procesul privind plata restanțelor salariale din Justiție. Guvernul și Ministerul Finanțelor au pierdut în primă instanță. Ministerul Finanțelor estimează impactul bugetar la aproximativ 4,8 miliarde de lei.

Dosarul 1844/2/2026 se află în faza de recurs la Înalta Curte. Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat hotărârea pronunțată în luna mai de Curtea de Apel București. Pronunțarea a fost amânată de mai multe ori. Primul termen a fost pe 9 iulie, iar instanța a stabilit ulterior datele de 23 iulie și 6 august. La ultimul termen, ÎCCJ a amânat decizia pentru 20 august.

Guvernul a pierdut procesul în primă instanță

Procesul a fost deschis de Înalta Curte împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor. Acțiunea vizează fondurile necesare pentru plata unor drepturi salariale restante către judecători și alte categorii profesionale. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ. Instanța a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să facă demersurile bugetare necesare pentru plata integrală a sumelor. Acestea pot include și o rectificare bugetară.

Hotărârea stabilește un termen de zece zile de la momentul în care decizia rămâne definitivă. În caz de întârziere, au fost stabilite penalități de 1% pentru fiecare zi. Instanța a dispus și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, până la executarea obligațiilor.

Ministerul Finanțelor estimează că plata drepturilor salariale aflate în litigiu ar avea un impact de aproximativ 4,8 miliarde de lei. Instituția a avertizat că, dacă soluția primei instanțe rămâne definitivă, penalitățile ar putea ajunge până la aproximativ nouă milioane de euro pentru fiecare zi de întârziere.

Restanțele provin din drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și titluri executorii. O parte dintre acestea rezultă din majorări aplicate retroactiv salariilor din sistemul judiciar.

În acțiunea sa, Înalta Curte a susținut că neplata sumelor afectează drepturile magistraților care dețin titluri executorii neexecutate de ani de zile. Instanța supremă a invocat și respectarea hotărârilor judecătorești și a principiului separării puterilor în stat.

Bolojan a dus disputa și la Curtea Constituțională

Conflictul dintre cele două puteri ale statului a ajuns, separat, și la Curtea Constituțională. Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat sesizarea CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte.

„Un aspect pe care l-am decis în ședința de guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție”, declara Bolojan.

Premierul a susținut că instanța a intervenit într-o zonă care ține de Guvern și Parlament.

„Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”, a spus Bolojan.

Guvernul susține că elaborarea bugetului, rectificările și alocările din Fondul de rezervă sunt atribuții ale Executivului și Parlamentului. La rândul său, Înalta Curte a acuzat Guvernul că exercită presiuni asupra Justiției prin sesizarea CCR înainte de încheierea definitivă a procesului.

Curtea Constituțională nu a tranșat încă disputa. Pronunțarea asupra conflictului juridic dintre Guvern și ÎCCJ a fost amânată pentru 23 septembrie.

CITEȘTE ȘI

Ana Birchall, atac dur la Lia Savonea în scandalul CCR: Mă aștept la aceeași investigație și în cazul Liei Savonea