ÎCCJ: Episcopul Casian nu a colaborat cu Securitatea

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, definitiv, că episcopul Dunării de Jos, Casian Crăciun, nu a fost colaborator al fostei Securităţi, după ce a respins contestaţia CNSAS împotriva deciziei din ianuarie a Curţii de Apel Bucureşti.

Documentele depuse de CNSAS în procesul cu episcopul Dunării de Jos, Casian Crăciun, nu arată că acesta ar fi colaborat cu Securitatea, având în vedere că nu există la dosar note informative sau angajament de colaborator, se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti (CAB).

„Simplele menţiuni din rapoartele şi notele foştilor lucrători ai Securităţii Statului neînsoţite de nicio notă informativă a pârâtului, de un angajament de colaborare al acestuia sau de vreun înscris din care să reiasă că măcar vreuna din sarcinile sau vreunul dintre obiectivele pe care le avea de îndeplinit pârâtul s-ar fi concretizat, cu consecinţa afectării drepturilor şi libertăţilor omului, nu pot forma opinia instanţei în sensul că pârâtul a desfăşurat activităţi care prin natura lor se circumscriu condiţiilor prevăzute în OUG 24/2008”, se arată în motivarea deciziei din 26 ianuarie a Curţii de Apel Bucureşti, în baza căreia s-a decis că episcopul nu a fost colaborator.

Astfel, potrivit instanţei, calitatea de colaborator în cazul lui Casian Crăciun nu poate să fie constatată doar pe baza notelor şi rapoartelor semnate de alţi lucrători ai Securităţii, în care apare numele episcopului. Mai mult, se arată în motivare, din documentele existente la dosar reiese că „lucrătorii fostei Securităţi a statului au stabilit prin mai multe adrese identificarea, verificarea şi investigarea pârâtului, în vederea recrutării acestuia ca informator al Securităţii”. De asemenea, susţin magistraţii CAB, toate documentele din dosar conţin propuneri pentru o eventuală pregătire contrainformativă a episcopului, precum şi diverse propuneri ale organelor de Securitate privind recompensarea acestuia pentru activităţi ce urma să le facă.

Cu toate acestea, se arată în motivare, „din niciunul din mijloacele de probă administrate în cauză nu reiese că vreuna dintre propunerile ofiţerilor de Securitate consemnate în rapoartele acestora (…) s-ar fi finalizat”, pentru a se putea ajunge la concluzia că episcopul a încălcat drepturile omului, prin acţiunile sale.