Ierusalim: strategie diplomatică sau troc politic?

Odată ce președintele SUA a recunoscut Ierusalimul drept capitala Israelului, lumea diplomatică a intrat în vrie. Țările implicate până acum în negocierile de decenii a păcii israeliano-palestiniene (SUA, Egipt, Franța, Rusia) au demarat turnee diplomatice pentru a-și suține poziția.

Turcia președintelui Erdogan se află în egală măsură în fața unei oportunități (preluarea rolului de lider al lumii islamice) și a unui risc (deteriorarea totală a relațiilor cu SUA). Iranul a găsit momentul prielnic pentru a spune că Palestina nu mai este o chestiune arabă, ci una musulmană, și pentru a pune presiune pe Arabia Saudită în vederea renunțării la apropierea de Israel și SUA.

Putin contra Trump

Vladimir Putin a întreprins luni trei vizite importante: în Siria, Egipt și Turcia. A anunțat retragerea trupelor ruse din Siria, iar în Egipt a discutat despre chestiunea Ierusalimului. Egiptul a fost implicat mereu în procesul de pace israeliano-palestinian, dar și în cel de reconciliere dintre grupările palestiniene. Egiptul, Turcia și Rusia au denunțat imediat decizia lui Donald Trump, iar președinții Putin și Erdogan și-au exprimat „grava îngrijorare“. „Considerăm că orice mișcări nenegociate sunt contraproductive. Pașii aceștia sunt destabilizatori și nu rezolvă situația, ci provoacă conflict“, a spus Putin la Cairo, înainte de a se îndrepta spre Ankara. „Trebuie să avem o soluție pe termen lung care să satisfacă interesele ambelor părți“, a adăugat Putin.

La Ankara, președintele Recep Tayyip Erdogan este pus într-o situație delicată. SUA au sprijinit forțele kurde din Siria împotriva voinței sale, iar procesul din SUA al unui afacerist turc poate scoate la lumină modul în care Turcia a eludat sancțiunile impuse Iranului. Sunt motive pentru care dosarul Ierusalimului poate fi jucat pe cartea antiamericană, iar întâlnirea cu Putin poate fi hotărâtoare. Miercuri, Erdogan va prezida reuniunea Organizației Cooperării Islamice, unde liderii lumii musulmane vor încerca să adopte o poziție comună privind Ierusalimul. Este o ocazie unică pentru Erdogan de a trece stindardul luptei pentru Palestina în mâini ne-arabe. La fel și pentru Iran. „Decizia lui Trump va grăbi distrugerea regimului sionist și va întări unitatea musulmanilor“, a declarat luni ministrul iranian al Apărării, generalul Amir Hatami.

De partea palestiniană, președintele Mahmoud Abbas a început un turneu pentru coalizarea statelor arabe împotriva deciziei SUA. A început cu o vizită în Egipt, o țară care a mediat în trecut procesul de pace israeliano-palestinian și care are relații bune cu Israelul. „Sunt necesare decizii îndrăznețe ale statelor arabe“, a spus purtătorul de cuvânt al lui Abbas.

Ofensiva lui Netanyahu

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a început în Europa campania pentru recunoașterea Ierusalimului drept capitală, cu întrevederea de duminică cu președintele Franței. Emmanuel Macron, care se opune deciziei lui Trump, i-a cerut lui Netanyahu să „dea o șansă păcii“, să „facă un gest pentru palestinieni“, sugerându-i să „înghețe procesul de colonizare în Cisiordania“. Netanyahu pare însă de neînduplecat, mai cu seamă că are sprijinul SUA. „Cred că toate sau majoritatea statelor UE își vor muta ambasadele la Ierusalim și vor coopera puternic cu noi pentru securitate, prosperitate și pace“, a spus Netanyahu la întâlnirea de luni din Bruxelles cu șefa diplomației europene. El a atins un punct sensibil pentru europeni: „Israelul este cea mai mare putere din Orietul Mijlociu și împiedică extinderea militantismului islamist, Israelul nu împiedică doar atacurile ISIS în Europa, ci și prăbușirea multor părți din Orientul Mijlociu, care altfel ar fi preluate de acești islamiști“.

Un „cadou“ pentru cultul evanghelic?

Toate aceste ofensive dintr-un război diplomatic întăresc ideea că Donald Trump a încercat să schimbe paradigma negocierilor israeliano-palestiniene printr-un gest de forță, ca soluție la ieșirea dintr-un impas de decenii. Susținătorii săi arată că președintele se bazează pe o înțelegere cu Arabia Saudită și Israel care, prin concesii făcute atât de palestinieni, cât și de israelieni, să ducă la o pace viabilă. Ar fi un prim pas către o coaliție împotriva Iranului.

Dar dacă mișcarea făcută de Trump în privința Ierusalimului este doar una pur politică și nu face parte dintr-un plan diplomatic? Presa critică la adresa președintelui susține că Trump nu a făcut decât să îndeplinească o promisiune făcută susținătorilor săi – comunitatea evanghelică din SUA și o serie de miliardari evrei, printre care Sheldon Adelson, unul dintre mogulii jocurilor de noroc de la Las Vegas, susținuți de ginerele său evreu, Jared Kushner.

Vicepreședintele Pence, apărătorul creștinilor

Vicepreședintele Mike Pence a anunțat încă din luna octombrie că va întreprinde un turneu diplomatic în Orientul Mijlociu în luna decembrie. Este importat unul din obiectivele declarate ale turneului – „unul dintre mesaje va fi ca e timpul să încetăm persecuțiile împotriva creștinilor“, a spus Pence. Această afirmație susține o ipoteză tot mai vehiculată în presa israeliană de stânga și în cea americană: decizia lui Trump a urmărit un obiectiv de politică internă – atragerea sprijinului puternicei comunități evanghelice din SUA, foarte apropiata de Israel și în rândul căreia vicepreședintele Pence are un rol important. Însă decizia luată de Trump cu privire la Ierusalim a năruit șansele demersului lui Pence: Teodor al II-lea, papă al Alexandriei și Patriarh al Sfântului Scaun Apostolic al Sfântului Evanghelist Marcu, și-a anulat întâlnirea cu vicepreședintele Mike Pence, la fel și liderul palestinian Mahmoud Abbas. Pence va rămâne doar cu o primire călduroasă din partea premierului Netanyahu. Nici vizita în Iordania, custodele locurilor sfinte din Ierusalim, nu va fi ușoară.

„Bibi, la închisoare!“

Sprijinul uriaș oferit de SUA vine într-un moment delicat pentru premierul Netanyahu. În timp ce este pe cai mari în politica internațională, el se confruntă în Israel cu acuzații de corupție: cadouri scumpe din partea unui producător evreu de la Hollywood și o înțelegere cu conducerea cotidianului Yediot Aharonot pentru publicarea unui material favorabil. Mai grave sunt însă cazurile din planul secund, printre care neregulile achiziționării a trei submarine germane de la ThyssenKrupp, firmă cu acționariat iranian, prin mijlocirea unui apropiat al premierului. Se adaugă și acuzațiile aduse soției premierului, care ar fi cheltuit zeci de mii de dolari din banii publici pe mese extravagante. În ultimele zile, la Tel Aviv au ieșit în stradă zeci de mii de oameni care au strigat „Rușine!“, „Bibi, du-te acasă“ și „Bibi, la închisoare!“. Netanyahu conduce un guvern de coaliție cu partide naționaliste și poziția sa este tot mai șubreda. Unii analiști arată că tocmai acest lucru va fi speculat de Donald Trump atunci când îi va cere premierului israelian concesii pentru palestinieni, în schimbul recunoașterii Ierusalimului.

Trump a trecut Rubiconul

Recunoscând capitala Israelului la Ierusalim, Donald Trump nu a făcut decât să urmeze o decizie luată de Congresul SUA în 1995, care conținea însă clauza amânării deciziei finale cu câte șase luni, din rațiuni de securitate pentru corpul diplomatic. Până acum, președinții Clinton, Bush și Obama au preferat să amâne momentul. În 1947, ONU a decis împărțirea Palestinei aflată sub mandat britanic: 56% pentru un viitor stat evreu și 44% pentru palestinieni (70% din populație). După războiul israeliano-arab din 1948, Israelul obține 72% din teritoriu, iar Iordania obține Ierusalimul de Est. După războiul din 1967, Israelul ocupă integral Ierusalimul. În 1980, Ierusalimul este declarat capitala statului, însă comunitatea internațională nu a recunoscut decizia, considerând că statutul orașului trebuie negociat cu palestinienii, care consideră Ierusalimul de Est drept capitala viitorului lor stat.

Cehia și Ungaria fac notă discordantă

Premierul Netanyahu primește deja sprijin din partea Ungariei și Cehiei. Ungaria a blocat o declarație comună prin care țările UE se opuneau deciziei lui Donald Trump. Guvernul Cehiei a emis un comunicat prin care „recunoaște Ierusalimul ca fiind, practic, capitala Israelului“, cu mențiunea că este vorba despre Ierusalimul de Vest „în granițele sale din 1967“, înaintea Războiului de șase zile. Ulterior, președintele ceh Milos Zeman a declarat: „Decizia lui Trump mă bucură cu adevărat, am putea ca, mai devreme sau mai târziu, să urmăm Statele Unite“ cu mutarea ambasadei.