La nivel declarativ, pentru liderii UE soluția cea mai bună pentru combaterea fenomenului migraționsit este tratarea cauzele problemelor din țările de origine din Africa, Asia de Sud și Orientul Mijlociu. Se pare însă că guvernele statelor UE și birocrații de la Bruxelles scapă din vedere faptul că acest fenomen este alimentat chiar de resorturi europene.
O rețea uriașă în Africa și Europa
Un material amplu plublicat de Newsweek arată ca imigranții ilegali care reușesc să scape cu viață de ororile lungului drum prin Africa și ale traversării Mediteranei intră într-un sistem controlat într-o măsură periculos de mare de către rețele europene de traficanți de persoane și de mafia italiană. Sutele de mii de imigranți care sperie cetățenii europeni și pe liderii lor nu sunt decât tot atâtea pușculițe umane din care banul contribuabilului european se scurge către structuri mafiote.
Zecile de mii de imigranți care sosesc in Sicilia venind din statul libian eșuat după căderea regimului Gaddafi miros a moarte, scrie Newsweek. Bolnavi, flămânzi, murdari, deshidratați, aceștia se adună în grupuri de zeci de persoane pentru a-i plânge pe cei dispăruți în Mediterana (de regula 10% dintre cei imbarcati pe vasele șubrede pier) sau în Sahara. Însă în fiecare asemenea grup există mereu o persoană mai puțin dezorientată, care începe să trimită SMS-uri.
Un procuror din Palermo care anchetează cazul unei mari rețele de trafic de ființe umane spune că sosirea în Sicila este doar o etapă pentru acești imigranți. ”Cărăușii” se ocupă mai departe de ei indicându-le prin SMS către ce centru de primire a imigranților să se îndrepte, pe care să le evite și oferindu-le, în funcție de posibilitățile materiale ale fiecăruia, pașapoarte false, certificate de căsătorie false care să le ușureze tranzitul către țara europeană dorită. Ideale sunt pașapoartele și vizele reale – procurorul italian spune că există cel puțin un oficial european corupt care oferă asemena documente în Etiopia, la Addis Ababa. Conexiunile merg apoi mai departe, din Sicilia către Roma, Berlin, Paris, Londra și Stockholm.
Omul care vinde speranță
Cine conduce această vastă rețea? Nu este un european, ci un etiopian aciuat în satul fără câini numit Libia. Ermias Ghermay este marele șef al unei operatiuni mai profitabile decât traficul de droguri și fără niciun risc. ”Dacă pierzi drogurile, pierzi banii. Aici însă plătești în avans, Dacă imigranții mor înecați, Ermias nu pierde banii”, spune procurorul italian. Etiopianul nu are studii, însă este extrem de carismatic și extrem de inteligent. Și-a creat o rețea formată din ”colonei”, cum le spune oamenilor săi din fiecare țară. Interceptările au dus la constituirea unei baze de date ce include contacte în mai toate țările europene , dar și în Statele Unite și Israel.
Ghermay organizează traversarea deșertului libian (bântuit de miliții jihadiste), apoi lagărele uriașe de pe coasta libiană unde imigranții stau și luni de zile în așteptarea traversării. Interceptările convorbirilor lui Ghermay arată că acesta a fost extrem de afectat de scufundarea ambarcațiunilor sale, odată ce moartea a sute de imigranți îi poate strica afacerea, căci nu va mai putea vinde speranță pe bani grei. Îi taxează pe nenorociții din Etiopia, Eritreea, Somalia su cel putin 1.800 de dolari. ”Serviciile” sunt însă minimale (sub punte, în întuneric, umezeală, mizerie). Pentru un loc mai bun se califică în special sirienii ce fug de războiul de acasă – aceștia sunt mai cu dare de mână. Ambarcațiunile sunt însă la fel de periculoase – pentru Ghermay esle sunt de unică folosință, pentru că sunt capturate de Paza de Coastă italiană, și nu-și permite investiții mari.
Dacă decid să se rupă de rețeaua lui Ghermay odată ajunși în Europa, imigranții încap pe mâna altor rețele mai mici. The Guardian relatează despre traficanții africani de persoane din Marea Britanie și Franța. Aceștia racolează cetățeni britanici cu probleme financiare (studenți, mici afaceriști) cărora le promit sume grase în schimbul introducerii ilegale in Marea Britanie a imigranților care așteaptă în uriașul lagar de la Calais, Franța.
Afacerea de mai sus este însă o joacă de copii pe lângă cea demarată de mafia italiană. Procurorii italieni au dedus imediat ca mafia face bani frumoși de pe urma imigranților, căci în caz contrar nu l-ar fi lăsat pe un intrus precum Ghermay să-și trimită vasele în Sicilia.
”Nimic nu se întâmplă aici fără știința Cosei Nostra”
Mafia face bani de pe urma imigranților la fel cum a făcut-o în cazul Mafia Capitale – contracte oferite de stat companiilor mafiei pentru salubrizare, parcări, spații verzi, locuințe sociale de urgență pentru imigranții extracomunitari și pentru romi sau ferme eoliene. În cazul imigranților, mare parte din fonduri vin din partea UE, consecventă cu inițiativele sale umanitare.
În spatele celui mai mare centru de primire a imigranților din Europa la Mineo (pe amplasamentul unei foste baze militare americane), în Sicilia, se află Mafia. Oamenii sai se ocupă de administrarea centrului, care primește 32 de dolari pe cap de imigrant pe zi. În total sunt 4.000, dar centrul se va extinde spectaculos. Se adaugă apoi 45 de milioane de dolari pentru cursuri de limbă engleză sau italiană pentru imigranți.
Intervievați de Newsweek, câțiva imigranți din centrul de la Mineo spun că la sosire li s-a comunicat că în 35 de zile vor primi documentele ce vor confirma că sunt solicitanți de azil și vor putea pleca. Nu a fost așa – unii au rămas mai bine de un an la Mineo. Primesc 2,3 dolari pe zi – bani de buzunar – însă nu-i primesc cash ci pe card și nu-i pot astfel cheltui decât la magazinele din lagăr, deținute de oamenii mafiei, care astfel își mai asigură o piață captivă de 3,4 milioane de dolari pe an. Rezidenților din lagăr li se propune să lucreze la cules de portocale sau măsline (alte afaceri ale mafiei) pentru 11 dolari pe zi, dar se ajunge și la trafic de droguri sau prostituție. ”Locul asta este o afacere. Noi suntem afacerea. Bunurile. Ne țin aici și fac bani de pe urma noastră”, spune unul dintre imigranți. Un etiopian se arată uluit de ceea ce i se întâmplă în Europa – până și la el în țară cazul său ar fi fost considerat ”trafic cu ființe umane”. ”Nimic, nimic nu se întâmplă aici fără știința Cosei Nostra”, spune reprezentanta unui grup pentru apărarea drepturilor imigranților.
Sute de milioane de euro pentru a ascunde o nenorocire
Newsweek a prezentat un caz anchetat de procurorii din Italia. Nu este singurul, iar Italia nu este singura poartă de intrare a imigranților. Prin Italia au intrat în 2014 42.000 de imigranți, (doar în perioada ianuarie-mai), iar în 2015 au intrat 55.000 de imigranți (în aceeași perioadă). Prin Grecia au intrat in 2014 6.500 de imigranti, iar în 2015 nu mai puțin de 48.000 (perioada ianuarie-mai). Fiecare număr trebuie înmulțit cu sumele oferite traficanților și apoi cu cele oferite de guverne și de Bruxelles pentru centrele de primire, apoi cu profitul pe care fiecare imigrant îl aduce prin activitatea sa afacerilor din zona de primire.
În timp ce premierii și președinții din statele UE dezbat problema și petrec luni de zile disputându-și un punct procentual sau două în plus sau in minus la cota de imigranți pe care țările lor să o primească, traficanții africani, mafioții și întreprinzătorii mai mult sau mai puțin cinstiți din Europa prosperă de pe urma dramelor și sperantelor acestor nenorociți și de pe urma banilor publici care sunt aruncați de guvernele naționale și de UE în măsuri ineficiente și menite mai mult să ascundă fața hidoasă a fenomenului de privirea electoratului (premierul italian de stânga Matteo Renzi a pierdut deja procente însemnate la alegerile municipale din mai din această cauză). Cum România se angajează să primească o cotă de imigranți (deocamdată 4,26% dintr-un total de 40.000 de imigranti din Italia și Grecia – o măsură de urgență, de moment și voluntară), experiența Italiei ar trebui să determine o privire mai atentă la cine și cum va extinde și gestiona centrele de primire a imigranților.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.