Guvernul intenționează să majoreze masiv impozitele pe clădiri, altele decât cea folosită ca locuință a proprietarului. Din păcate sistemul de impozitare propus de Ministerul Finanțelor se bazează doar pe buna credință a proprietarului, deoarece în prezent nu există o bază de date cu proprietățile din România. Și asta datorită faptului că introducerea cadastrului în țară este în faza incipientă.
Impozitul pe clădiri se majorează cu 30%, față de cota actuală, pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu a contribuabilului, pentru ce-a doua clădire impozitul crește cu 100%, iar pentru cea de-a treia clădire și următoarele, impozitul crește cu 200%, se arată într-un document elaborat de Ministerul Finanțelor.
Specialiștii în cadastru spun însă că noul sistem de impozitare a locuințelor se bazează doar pe buna credință a proprietarului. Din această cauză sistemul prezintă multe lacune.”În România obligativitatea înscrierii unei proprietăți în Cartea Funciară a început în 1999. Este vorba despre persoanele care doreau să vândă sau să cumpere o locuință. Din această cauză în această bază de date sunt înscrise mai puțin de 20% din locuințe. Acum statul vrea impozit diferențiat pe proprietate funcție de numărul lor. Ori dacă la impozitul plătit pentru a doua locuință plata nu poate fi driblată la a treia locuință cu siguranță că se poate. În prezent nu există o bază clară de date referitoare la toate proprietățile și proprietarii lor din România” zice prof.dr.ing.geodez Cornel Păunescu, vicepreședintele Ordinului Geodezilor din România (OGR).
Teoretic persoanele care au trei sau mai multe proprietăți pot declara că au doar două pentru a plăti un impozit mai mic. Practic ei pot spune la a treia locuință că sunt la a doua plătind impozitul aferent, la a patra că se află tot la a doua proprietate și tot așa. ” Sistemul de impozitare pe proprietate propus de Ministerul Finanțelor se bazează pe buna credință a cetățeanului. Dacă cetățeanul nu este de bună credință și are mai multe proprietăți el poate declara la primăriile localităților unde se află acestea că este doar la a doua locuință. Statul nu prea are cum să-l prindă mai ales dacă proprietățile în cauză au fost cumpărate până în 1999. Dacă au fost cumpărate după această dată e bine să spună adevărul deoarece cu ajutorul bazei de date de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) el ar putea fi prins. Spun că ar putea fi prins deoarece la ora actuală la ANCPI nu există un soft care să pună accent pe aceast aspect. Adică câte proprietăți are un cetățean în România ” spune Ionuț Săvoiu, directorul firmei Blom România, una dintre cele mai mari firme de cadastru din țară.
Finanțele estimează că, pentru șase luni de aplicare a noii prevederi în acest an, se vor obține venituri bugetare suplimentare de 45,9 milioane de lei, echivalentul a 0,01% din PIB, iar pentru tot anul viitor, bugetul ar urma să câștige 95 de milioane de lei, adică 0,02% din PIB.