„În derivă”, un serial 100% românesc

De azi, canalul HBO lansează la apă primul serial dramatic românesc, „În derivă”. El este regizat de Andrei Sitaru şi Titus Muntean şi produs de Marc Lorber, Andrei Creţulescu şi Tino Furtună. Seria aduce în faţa telespectatorilor o şedinţă de terapie psihologică cu poveşti preluate din viaţa de zi cu zi.

„În derivă”, un serial 100% românesc

De azi, canalul HBO lansează la apă primul serial dramatic românesc, „În derivă”. El este regizat de Andrei Sitaru şi Titus Muntean şi produs de Marc Lorber, Andrei Creţulescu şi Tino Furtună. Seria aduce în faţa telespectatorilor o şedinţă de terapie psihologică cu poveşti preluate din viaţa de zi cu zi.

De azi, canalul HBO lansează la apă primul serial dramatic românesc, „În derivă”. El este regizat de Andrei Sitaru şi Titus Muntean şi produs de Marc Lorber, Andrei Creţulescu şi Tino Furtună. Seria aduce în faţa telespectatorilor o şedinţă de terapie psihologică cu poveşti preluate din viaţa de zi cu zi.

Un serial în care acţiunea se petrece aproape integral în acelaşi spaţiu, fără scene tari şi împuşcături, în care totul e axat pe dialoguri presupunea un risc asumat. Scenariul este o adaptare a serialului israelian „Be Tipul”, creat de Hagai Levy, care a fost declarat cea mai bună dramă TV a tuturor timpurilor. „În derivă” se concentrează pe una dintre caracteristicile societăţii moderne, şedinţele de terapie văzute prin ochii unui psihoterapeut de elită. Fiecare episod din cele 45 ale serialului se axează pe câte o sesiune de terapie, între psihoterapeut şi pacienţii săi. E un serial psihologic ce se degustă în doze mici şi puternice.

„Dacă pacienţii mei ar şti ce gândesc cu adevărat…”

Gabriela Butuc şi Marcel Iureş

Psihoterapeutul Andrei Poenaru are o meserie grea. Trebuie ca în fiecare zi „să pătrundă” în inimile pacienţilor săi pentru a descoperi rotiţa care nu funcţionează. Misiunea lui este într-un fel una de salvare, numai că e cu atât mai grea cu cât nimeni nu vrea să fie salvat. De fapt, nimeni nu recunoaşte că are nevoie de ajutor. „Dacă pacienţii mei ar şti ce gândesc cu adevărat…” Marcel Iureş, protagonistul versiunii româneşti, este cunoscut ca unul dintre cei mai străluciţi actori de teatru şi film, aplaudat şi apreciat atât în ţară, cât şi în străinătate. El interpretează rolul principal, cel al psihoterapeutului, al cărui univers profesional pare să se destrame săptămână de săptămână şi care este nevoit, la rândul său, să ceară consiliere.

În derivă

Cariera internaţională a lui Marcel Iureş a început după turneul din 1994, susţinut în Marea Britanie cu spectacolul „Richard al III-lea”, în regia lui Mihai Măniuţiu. După un mic rol în „Interviu cu un vampir” (regia Neil Jordan), alături de Tom Cruise şi Brad Pitt, a urmat un rol episodic, dar crucial pentru „Misiune imposibilă” (regia Brian De Palma), tot cu Tom Cruise şi trei roluri principale, în „Pacificatorul” (regia Mimi Leder), cu George Clooney şi Nicole Kidman, „Războiul lui Tom Hart” (regia Gregory Hoblit), cu Colin Farrell şi Bruce Willis, şi „Layer Cake” (de Matthew Vaughn), cu Daniel Craig. Dintre filmele sale cele mai recente amintim „Amen”, în regia lui Costa-Gavras, „Piraţii din Caraibe: La capătul lumii” (de Gore Verbinski), „Tinereţe fără tinereţe” (creat de Francis Ford Coppola) sau „Călătoria lui Gruber”.

Tamara Creţulescu şi Marcel Iureş

În stagiunea 1992-1993, Marcel Iureş a fost nominalizat la Premiul UNITER pentru rolul principal din spectacolul „Richard al III-lea”; în 1998 şi 2001 a primit Premiul UNITER pentru cel mai bun actor pentru rolurile din „Richard al II-lea”, respectiv „Creatorul de teatru”; iar în 2003 a fost răsplătit cu Premiul UNITER de excelenţă pentru fondarea Teatrului Act – catalizator al mişcării teatrale independente.

El este înconjurat de actori tineri, talentaţi, precum Maria Dinulescu, Vlad Zamfirescu, Andreea Bibiri, Bogdan Dumitrache, Gabriela Butuc, Maria Mitu. Carismatica Tamara Creţulescu creează personajul Maria.

Cine sunt ei?

Andreea Bibiri şi Bogdan Dumitrache

Cu săptămâni înainte de a absolvi UNATC-ul, în 2003, numele Mariei Dinulescu era pe buzele tuturor după ce scurtmetrajul „Trafic”, regizat de Cătălin Mitulescu, a câştigat Palme d’Or-ul la Festivalul de Film de la Cannes. După un alt scurtmetraj cunoscut, „Poveste de la scara C”, unde şi-a interpretat rolul cu o dezinvoltură ce va deveni un adevărat trademark al actriţei, Dinulescu se întoarce la Cannes cu megasuccesul „California Dreamin’ (nesfârşit)”, filmul neterminat al regretatului Cristian Nemescu.

Maria Dinulescu

Gabriela Butuc este o abonată a premiilor de interpretare feminină, aplaudată în rolurile domnişoara Cucu din „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, Areţia din „Dalbul pribeag” de D.R. Popescu sau Melania din „Mobilă şi durere” de Tudor Mazilu. A fost aclamată în „Regele moare” şi „Pietonul şi furia” de Eugen Ionescu, dar şi în „Fanteziile sexuale ale soţului aproape că m-au înnebunit” de John Tobias. Pe marele ecran a putut fi văzută în „Filantropica” (regia Nae Caranfil), „Tache” (regia Igor Cobileanski) şi „Un acoperiş deaspura capului” (de Adrian Popovici).

Vlad Zamfirescu

Absolventă a Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, Andreea Bibiri a jucat în nenumărate piese, cele mai multe la Teatrul Bulandra: „Căsătoria” de Gogol, „Unchiul Vanea” de A.P. Cehov (nominalizare la Premiul UNITER 2001), „Libertinul” de E.E. Schmitt, „Turandot” de Carlo Gozzi, „Forma lucrurilor” de Neil LaBute (premiul UNITER 2005 pentru cel mai bun rol secundar) şi „Regele Lear” de W. Shakespeare, dar a colaborat şi cu Teatrul de Comedie pentru „Trei femei înalte” de Edward Albee, şi cu Teatrul Green Hours la „Zi că-i bine” de Will Colhurn. Pe lângă rolurile din teatru, Andreea a putut fi văzută şi pe micul ecran, în serialele „În familie” şi „Daria, dragostea mea” şi în filmele TV „Răzbunarea”, regia Adrian Sitaru, şi „Iubire cu pumnul”, regia Ana Mărgineanu. De asemenea, ea a jucat şi în câteva pelicule: „Stare de fapt”, regia Stere Gulea, „Nicki şi Flo”, regia Lucian Pintilie, „Damen Tango”, regia Dinu Tănase, „Şi totul era nimic”, regia Cristina Nichituş şi „Offset”, regia Didi Danqart.

Vlad Zamfirescu a putut fi văzut pe scenă în piese precum „Şase personaje în căutarea unui autor”, „D-ale Carnavalului”, „O scrisoare pierdută”, „O noapte furtunoasă”, „Regele Lear”, „Hamlet”, „Forma lucrurilor” şi, recent, în „Nişte fete” sau „American Buffalo”. Pe micul ecran, el a apărut în filmul „Lumina”, iar pe ecrane, pe lângă „Restul e tăcere”, în regia lui Nae Caranfil, unde scurta sa apariţie în rolul Nutzu Ferfide a reuşit să fure filmul, şi în „Stare de fapt”, în regia lui Stere Gulea, „Italiencele”, în regia lui Napoleon Helmis, şi „Orient Expres”, în regia lui Sergiu Nicolaescu.

Marcel Iureş şi Gabriela Butuc

Tamara Creţulescu, actriţa cu mii de feţe, nu are nevoie de recomandare. Cu har, în cei 40 de ani de carieră, a făcut roluri memorabile în piese de teatru precum „Un fluture pe lampă”, „Dona Diana”, „Jocul Ielelor”, „Danton”, „Apus de soare”, „Richard al III-lea”, „A douăsprezecea noapte”, „Fata din Andros”, „O scrisoare pierdută” sau „Exilaţii”. A primit Premiul de creaţie TNB pentru rolul Elise din piesa „Acord”. De un succes deosebit s-a bucurat one-woman show-ul „Shirley Valentine” de Willy Russell. Pe marele ecran, Tamara a jucat în filme precum „Ciprian Porumbescu” (regia Gheorghe Vitanidis), „Vacanţa cea mare” (de Andrei Blaier), „O vară de neuitat” (regia Lucian Pintilie, pentru care a primit Premiul Uniunii Cineaştilor), „Logodnicii din America” (de Nicolae Mărgineanu), „Ce lume veselă” (regizat de Malvina Urşianu).

Carmen Harabagiu, Country Manager HBO România, mărturisea: „Suntem încântaţi că România este prima ţară din Europa centrală în care se produce acest serial. Sunt convinsă că întreaga echipă, de la actori până la regizori şi producători, a reuşit să creeze un produs de calitate, adică exact ceea ce aşteaptă publicul HBO din România. Ne dorim ca producţia autohtonă a serialului să se bucure de acelaşi succes ca versiunile din Israel şi Statele Unite.”

Toate poveştile, cu siguranţă, vor prinde spectatorul prin varietatea şi registrul lor complet diferit.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.