Mircea Anca, actorul şi regizorul de teatru, s-a stins din viaţă după o îndelungată luptă cu boala, sâmbătă, 28 noiembrie. Actor al Teatrului Naţional din Bucureşti, Mircea Anca a colaborat cu o serie lungă de regizori, printre care Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, în teatru, sau Lucian Pintilie, Dan Piţa şi Stere Gulea în film. Ca regizor a montat spectacole în Bucureşti şi în ţară.
Casa de Producţie TVR vă invită să păstraţi un moment de aducere aminte vineri, la ora 10.00, la TVR 2
Amintindu-l, Andra Gavril spune: „5 ani s-a luptat cu boala. Cu demnitate, fără să ceară nimic. În plină viaţă, în plină carieră, fericit alături de o familie frumoasă, de colegi, de studenţii pe care i-a format. Oamenii au aflat şi au încercat să îl ajute. Fiecare cum a putut şi cum s-a priceput. Părea că după transplantul de măduvă e mai bine. Că a apărut speranţa. Îşi dorea să lucreze, să revină în teatru. A repetat acasă, fără să fie împiedicat de masca pe care trebuia să o poarte din cauza imunităţii scăzute. Dar… a pierdut.
Actorii dăruiţi pot fi orice pe scenă. Pot fi eroi, pot fi regi peste o mie de ţinuturi, pot învia suflete şi pot zdrobi duşmanul cel mai aprig. Dar cortina cade peste aplauze şi actorul rămâne un om despre care noi, cei din sală, nu ştim nimic. Nu ştim ce îl doare, nu ştim ce îl frământă, nu ştim ce îl omoară.
Nimeni nu ştie de unde vine răul şi cum alege oamenii pe care să îi doboare. În boală, în moarte, în accident, nu există nici răspunsuri, nici logică. Nu cred că Dumnezeu organizează spectacole în ceruri. Nici concerte rock. Nici într-un Dumnezeu care aduce durere şi neputinţă nu cred. Nu ştiu ce mână ne alege, nu ştiu de ce pleacă atât de mulţi oameni frumoşi. Dar cred că divinitatea, oricum se numeşte ea pentru fiecare dintre noi, e în har, e în amintire, e în emoţie, în puterea de a zâmbi unui moment frumos pe care cineva l-a dăruit, cândva.
Rămas bun, Mircea Anca!”
„Te am şi acum în faţa ochilor, ca atunci când veneai neobosit în anii mei de studenţie la şcoala târgumureşeană de teatru: un bărbat îndrăgostit, învăluit în mister, un om discret şi distins deopotrivă. Orbit de iubire pentru Iuliana Moise, soţia ta, dar atent la tot şi la toate, la fiecare viitor coleg”, povesteşte actorul Demeter Andras.
Părinţii teribili de Jean Cocteau, spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Naţional Bucureşti, este regizat de Andreea Vulpe.
Scenograf: Constantin Russu; Costume Mona Massaci; Ilustraţia muzicală: Alexandru Preda
În distribuţie: Carmen Stănescu, Adela Mărculescu, Damian Crâşmaru, Tatiana Constantin, Mircea Anca.
Echipa TV: Director de producţie – Viorel Suciu; Scenografia TV – Ruxandra Bârsan; Sunetul – Traian Banu, Ştefan Gheorghiu; Montajul – Constantin Marciuc, Daniel Niţă; Regia de montaj -Emilia Andreescu; Director de imagine – Beatrice Druga
Regia şi adaptarea TV: Constantin Dicu
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.