Tribunalul Municipiului Bucureşti (TMB) a acceptat modificările aduse statutului PDL deși au fost depuse tardiv la tribunal. Încă o dată, litera legii a devenit literă moartă.
PDL a cerut și a obținut
Tribunalul Municipiului București, Secția a III-a civilă a judecat ieri dosarul 59.194/3/2011 prin care petentul, PDL, solicita înregistrarea modifiucărilor aduse statutului în urma Convenției din 14 mai a.c.
Instanța a acceptat modificările aduse statutului și, drept, urmare, dacă în termen de 5 zile, nimeni (orice cetățean român sau instituție are dreptul) nu depune vreo contestație, noul statut va fi înscris în registrul partidelor politice.
Decizia luată ieri de judecători pare la prima vedere corectă. Ea este însă viciată de o încălcare gravă a Legii partidelor politice de către Parchetul General. Conform legislației în vigoare, dacă un partid politic nu își înregistrează în termen de 30 de zile modificările aduse statutului, programului, conducerii, atunci Parchetul General trebuie să solicite Tribunalului București, radierea partidului în cauză. Deși au trecut, nu 30, ci peste 100 de zile de la expirarea termenului legal, instituția condusă de Laura Codruța Kovesi nu a înaintat cererea de dizolvare. PDL a depus pe 5 septembrie !!! modificările l-a statut, deci aproximativ cu o întârziere de 112 zile.
Judecătorii ar fi trebuit să solicite Parchetului un punct de vedere
Judecătorii instanței care au avut pe rol dosarul 59.194/3/2011 ar fi putut, ținând cont de prevederile Legii partidelor politice și de întârzierea depunerii modificărilor aduse statutului să solicite un punct de vedere Parchetului General. Mai mult, o altă instanță a Secției III civile a judecat în zilele de 8 și 9 septembrie a.c. dosarul 48.885/3/2011, înregistrat pe 20 iunie la Tribunalul București, prin care o persoană fizică Viorel Ringhilescu cerea dizolvarea PDL. Instanța a respins atunci acțiunea ca fiind neîntemeiată, considerându-se că Ringhilescu nu are calitate procesuală în speță. Judecătorii au procedat corect, într-adevăr, într-un astfel de caz, doar Parchetul General are calitate procesuală, dar procurorul de ședință nu a avut vreo intervenție în acest sens, deși legea îi permitea. Tocmai ținândcont de elemente mai sus arătate, istanța ar fi fost îndriduită ca vineri să amâne dosarul 59.194/3/2011 și să solicite punctul de vedere al Parchetului General. Nu a făcut-o și din această cauză putem spune că decizia este una viciată. Sau, se adeverește ceea ce liderii PDL, Emil Boc și Ioan Oltean au afirmat public de mai multe ori: prevederile și termenii de decădere din Legea partidelor politice au „caracter de recomandare”. Ceea ce pare corect, dacă ținem cont despre modul în care guvernanții respectă litera legii.
