Ucraina se îndreaptă către o nouă criză politică. Premierul Iulia Timoşenko se agaţă de putere şi declară că va contesta în justiţie rezultatele unor alegeri prezidenţiale recunoscute de întregul Occident drept corecte. Pragmatic, victoriosul Ianukovici îi face curte Rusiei şi caută alianţa potrivită pentru a o îndepărta de la putere
Premierul ucrainean Iulia Timoşenko, învins la prezidenţialele din urmă cu o săptămână, a declarat că va contesta în justiţie rezultatele scrutinului, pierdut conform datelor oficiale la o diferenţă de 3,5%, echivalentul a 890.000 de voturi. “Alegerile au fost falsificate. În întreaga ţară, fraudele depăşesc un milion de voturi, suficiente pentru victoria noastră”, a declarat Timoşenko, care a cerut verificarea rezultatelor la 1.200 de secţii de votare, situate în estul ţării, fieful lui Viktor Ianukovici, câştigătorul alegerilor. Comisia Electorală Centrală de la Kiev a comunicat însă că nu va ţine cont de acuzaţiile de fraudă lansate de actualul premier. Comisia a renumărat voturile în 102 din aceste secţii de vot, demonstrând că doar în 14 secţii rezultatul a fost viciat.
Riposta Partidului Regiunilor, condus de prorusul Ianukovici, nu s-a lăsat aşteptat. Preşedintele ales i-a cerut lui Timoşenko să demisioneze, iar Mykola Azarov, numărul doi al partidului, a anunţat că Iuliei Timoşenko îi vor fi deschise mai multe dosare penale pentru abuz în serviciu şi direcţionarea ilegală a unor fonduri către un lanţ de farmacii, relatează agenţia MIG News. Azarov a mai precizat că noul guvern va demite întreaga conducere a companiei energetice Naftogaz, implicată în nenumăratele conflicte energetice cu Rusia.
În ciuda acestor tensiuni, Timoşenko a insitat că nu va recurge la proteste de stradă, aşa cum s-a întâmplat în timpul Revoluţiei Portocalii din urmă cu cinci ani. Premierul nu se mai bucură de susţinerea Occidentului, din moment ce Casa Albă şi Bruxelles-ul l-au felicitat pe Ianukovici, e drept, mai târziu decât Kremlinul. Surse din Partidul Regiunilor au precizat pentru Ria Novosti că felicitări au fost primite şi din partea Parisului şi Berlinului. Totodată, observatorii OSCE au precizat că alegerile au respectat normele democratice.
Primele gesturi ale victoriosului Ianukovici au fost menite să asigure Rusia de deschiderea către Moscova a viitoarei puteri. Preşedintele ales a declarat că nu exclude rămânerea flotei ruse a Mării Negre în portul Sevastopol din Crimeea chiar şi după 2017, data expirării acordului semnat în 1997. Cât despre o eventuală aderare a Ucrainei la NATO, Ianukovici a precizat că, “dacă se va pune vreodată problema”, aceasta va fi decisă prin referendum. Guvernul Timoşenko profită însă de ultimele zile de guvernare pentru a contracara mesajele preşedintelui, iar ministrul în exerciţiu al Apărării, Valeri Ivaşcenko, a declarat într-o întâlnire cu preşedintele Comitetului Militar NATO-Ucraina că “integrarea euroatlantică rămâne invariabil prioritatea noastră”, scrie “Kiev Post”.
Pe plan intern, Partidul Regiunilor a declanşat o campanie de negociere a unor noi alianţe, necesare pentru răsturnarea cabinetului Timoşenko fără a se recurge la soluţia anticipatelor. Cel mai curtat, scrie presa ucraineană, este chiar actualul preşedinte Viktor Iuşcenko, căruia marele său rival din urmă cu cinci ani i-ar fi promis preşedinţia parlamentului de la Kiev în schimbul unui acord de colaborare politică.
