Încă o bibliotecă „asasinată”?

Într-o scrisoare adresată redacţiei cotidianul.ro, Vali Constantinescu, bibliotecară timp de 42 de ani la Biblioteca Naţională a României, trage un semnal de alarmă în ce priveşte soarta bibliotecilor din România.

Ministrul Educației, Remus Pricopie, ne anunţă că „Biblioteca Pedagogică nu a mai fost inventariată din 1984”. Nu pot să nu mă întreb CUM de Guvernul României ia în seamă această sesizare, foarte corectă, de altfel, în legătură cu cărţile românilor, cu neregulile de la o Bibliotecă Pedagogică a României!

Să sperăm că va veni Guvernul – Parchetul şi pe la Biblioteca Naţională a României?
De când tot sesizez (în scris, înregistrat şi semnat, NU anonime!), inclusiv şi la Guvernul României … discuţii directe chiar cu prim-ministrul Victor Ponta, pe când era ministrul Haşotti la Cultură şi … nimic. S-a schimbat, totuşi ceva în România? Să (mai) sperăm?

Putem să-i spunem ministrului Educaţiei că Biblioteca Naţională este „Prima” la capitolul publicaţii neinventariate faţă de Biblioteca Pedagogică, unde nu s-a făcut o inventariere din anul 1984 Am semnalat situaţia publicaţiilor BNaR tuturor directorilor după 1996-1997, după 2002 mai accentuat, periclitându-mi viaţa personală, ştie tot poporul, în august 2007, la trei luni după ce la conducerea BNaR a venit noul director, Elena Tîrziman. Speram, speram… „De unde ştiţi, doamna Constantinescu, că publicaţiile BNaR zac neprelucrate şi că nu s-ar mai putea citi din cauza prafului, inundaţiilor, mucegaiului?” (textual, Elena Tîrziman) Şi de atunci mereu, mereu.

Materialul cu interviul din „Cotidianul” de acum un an de zile!

În 9 iunie 2014, „Cotidianul”.

Din nou şi în “Ziarul Naţiunea”.

În continuare, numai o mică parte a situaţiei publicaţiilor care de ani de zile zac neprelucrate, fără inventariere în Biblioteca Naţională României. Repet, numai o parte din situaţia publicaţiilor Bibliotecii Naţionale. Toate aceste publicaţii din multele depozite ale Bibliotecii Naţionale sunt adunate acum în noul sediu din Bdul Unirii 22.

Ce s-a făcut pentru ele în aproape 3 ani de zile? (în noiembrie 2011 a avut loc stabilirea definitivă a BNaR în noul sediu).

1. Publicaţii din subsolul Parlamentului Românieiaprox. 2 milioane UB (eu ştiam că sunt aproximativ 3 milioane, dar din evidenţele Bibliotecii observ că au scăzut la 2 milioane…).

[UB–Unităţi Bibliografice – reprezintă colecţiile Bibliotecii Naţionale, care au profil enciclopedic – cărţi, reviste, ziare, manuscrise, incunabule, stampe, hărţi, foi volante, afişe, dar şi benzi magnetice, microfilme, microfişe, diapozitive, CD etc.]

NU au evidenţe şi registre de depozit
fondul cuprinde cărţi şi periodice din perioada interbelică şi actuală
– nu sunt inventariate
– nu au constituită gestiune

2. Publicaţii din subsolul Senatului şi fosta bibliotecă a Ministerului Culturii şi Culteloraprox. 1,5 milioane UB NU au evidenţe şi registre de depozit
– fondul cuprinde cărţi şi periodice
– nu sunt inventariate
– nu au constituită gestiune

3. Depozitul din Bdul Regina Elisabeta 37aprox. 800.000 UB NU au evidenţe şi registre de depozit

– fondul cuprinde publicaţii periodice apărute între anii 1974 şi 1980
– nu sunt inventariate
– nu au constituită gestiune

4. Fondul de publicaţii din Str. Ţepeş Vodă 37aprox. 2 milioane UB NU au evidenţe şi registre de depozit

– multe dintre ele sunt afectate în urma incendiului (o parte fiind irecuperabile)
fondul cuprinde cărţi şi periodice apărute între anii 1850 şi 1974
nu sunt inventariate – nu au constituită gestiune – condiţiile de conservare sunt necorespunzătoare (lipsa ventilaţiei, mult praf, mucegai)

5. Fondul de documente conţinut: aprox. 800.000 UB

Fondul Documenta Romaniae, numit peiorativ „Românica”, un fond de mândrie pentru că reuneşte documente apărute în străinătate, referitoare la România şi la poporul român, publicaţii ale autorilor români apărute în străinătate în orice limbă, publicaţii în limba română ale autorilor străini apărute în străinătate.aprox. 115.000 UB

– cărţi apărute după 1831 tipărite în alfabet de tranziţie, inclusiv anaforale, legi etc.
– o bogată colecţie de manuale şcolare pentru învăţământul primar şi secundar apărute între 1880 şi 1918 („Casa Şcoalelor”)
– colecţii integrale de jurisprudenţă românească
– lucrări apărute în Basarabia, Bucovina, Transilvania, Maramureş, Crişana şi Banat până în anul 1918 şi perioada 1940-1944, deosebit de importante pentru cercetarea istorică
– publicaţii periodice (unele constituite în colecţii) apărute în secolul trecut („Buletinul Oficial”, „Albina Pindului”, „Almanahul România Jună” – Viena, „Convorbiri Literare” etc.)
– tipărituri apărute în perioada interbelică, mai ales în limba maghiară şi germană editate în Transilvania până în anul 1919

NU este constituită gestiune pentru aceste fonduri.
NU există forme de evidenţă clară pentru aceste fonduri.

6. Depozitul de carte din com. Sălişte, jud. Sibiu

Fondul de documente conţinut: aprox. 800.000 UB, cărţi (35%) şi periodice (65%) aparţinând următoarelor categorii:

– Monitorul Oficial (colecţii anii 1888, 1940, 1949-1951)
– Texte juridice româneşti (coduri, legi, acte normative, jurisprudenţă din perioada 1920-1940)
– Dări de seamă, rapoarte, prezentări ale organelor statistice româneşti din perioada dintre cele două războaie mondiale
– Dări de seamă şi rapoarte ale unor întreprinderi bancare, industriale, comerciale româneşti (1910-1940)
– Periodice, acte normative, manuale militare (România, 1920-1940)
– Periodice transilvănene în limba română şi germană (Arad, Braşov, Sibiu)
– Carte de tip tratat, manual, compendiu din domeniul tehnicii şi medicinei (în limba română)
– Carte germană diversă (dinainte de 1900 şi dintre cele două războaie mondiale)
– Literatură beletristică română şi franceză
– Periodice româneşti şi germane (cotidiene, săptămânale, lunare)

NU este constituită gestiune pentru aceste fonduri.
NU există forme de evidenţă.

7. Depozitul de carte din Galeş, jud. Sibiu

Fondul de documente conţinut: aprox. 600.000 UB, cărţi (65%) şi periodice (35%) aparţinând următoarelor categorii:
– Periodice locale, de format mediu, în limbile română şi germană, din perioada interbelică; cotidiene centrale româneşti din perioada 1945-1965.
– Cărţi din domeniile: tehnică, medicină în limba română, maghiară şi germană, dar şi un număr de dicţionare, enciclopedii în limba maghiară.

NU este constituită gestiune pentru aceste fonduri.

NU există forme de evidenţă clară pentru aceste fonduri.

Vali Constantinescu – bibliotecar timp de 42 de ani în Biblioteca Naţională a României, între august 1968 şi 1 martie 2010

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.