„Încasările au crescut la 3.500 de km de Loganuri”. De ce n-au scăzut cheltuielile -ANALIZĂ

Curtea Constituțională a României ar urma să se pronunțe pe data de 10 decembrie (dacă nu amână din nou) cu privire la constituționalitatea reformei fiscale din pachetul II de măsuri adoptat de Guvernul Bolojan. Vorbim despre taxe și impozite noi, esențiale, spune premierul, pentru reducerea deficitului. Guvernul ar fi făcut modificările necesare ca reforma să treacă la CCR, însă rămâne de văzut ce decizie vor lua judecătorii. „Acest pachet fiscal stă la baza bugetului pentru anul viitor”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

6,5% deficit bugetar în anul 2026. Acesta este obiectivul Guvernului Bolojan, după ce anul acesta a fost păsuit de Comisia Europeană, care a acceptat din nou un deficit de peste 8% din PIB. Economiștii și experții în fiscalitate spun că acest obiectiv nu poate fi atins doar prin majorarea taxelor și impozitelor.

„Încasările statului român au crescut față de aceeași perioadă a anului trecut cu 51 de miliarde lei. 10 miliarde de euro, vreo 3.500 de kilometri de Loganuri unul după altul. Statul român are mai mulți bani decât anul trecut. Ce s-a întâmplat cu cheltuielile publice? Nu au scăzut, nu au rămas constante, au crescut cu mai mult decât au crescut veniturile”, a explicat, pentru Cotidianul, economistul Radu Nechita.

Dacă pachetul II trece de CCR, de la 1 ianuarie intră în vigoare o adevărată revoluție fiscală, care presupune impozite pe proprietate majorate cu peste 70%, noi impozite pentru mașini, taxa „Temu” pe colete, creșterea impozitului pe dividende, de la 10 la 16%, taxarea profitului din criptomonede și multe alte măsuri.

Câți bani vrea Bolojan în 2026 din noile taxe și impozite

Guvernul se așteaptă ca din pachetul I și pachetul II de măsuri fiscale să aducă la buget peste 40 de miliarde lei anul viitor:
– majorarea cotelor de TVA, +22 mld. lei
– creșterea accizelor, +5 mld. lei
– impozit pe dividende mai mare, + 5 mld. lei
– impozitarea pensiilor peste 3.000 lei, + 4 mld. lei
– creșterea impozitelor pe proprietăți, + 3,8 mld. lei
– supra-taxa pe profitul băncilor, + 1,3 mld. lei
– taxa „Temu” pe colete, +1,3 – 2 mld. lei

Însă noile taxe și impozite, care vor lăsa găuri mai largi în buzunarele românilor, nu se pot compara absolut deloc cu reducerea cheltuielilor din sectorul public. Până acum guvernanții au bătut palma doar pe reforma administrației locale. După multe negocieri în Coaliție și cu primarii s-a ajuns la o formulă care va reduce cheltuielile cu 1,7 miliarde de lei.

Se taie sau nu se mai taie de la stat

În tot acest timp negocierile pentru reforma administrației centrale continuă, iar Sorin Grindeanu, președintele PSD, amenință cu ieșirea din coaliție dacă salariile bugetarilor vor fi tăiate. Premierul Bolojan vrea ca anvelopa de cheltuieli cu salariile din sectorul public, care a ajuns la 164 miliarde lei în 2024 și va fi mai mare anul acesta, să fie redusă cu 10%.

„Am văzut acest subiect, legat de reducerea cheltuielilor cu 10%, care s-a transformat în percepția că se vor reduce cu 10% toate salariile (din sectorul public n.r.), ceea ce nu are nicio legătură cu realitatea”, a declarat premierul Ilie Bolojan. Ministerele vor alege cum vor face această economie – dacă vor da afară oameni, vor reduce salariile, vor tăia sporurile sau alte cheltuieli asociate cu angajații.

Reducerea cheltuielilor din administrația centrală ar trebui să aducă economii de peste 10 miliarde de lei, a spus Sorin Grindeanu, însă în realitate sumele ar trebui să fie mult mai mari. Iar reforma din administrația locală nu va fi aplicată până când Coaliția nu se înțelege în jurul reformei din administrația centrală. Asta înseamnă că discuțiile vor fi amânate în continuare, pentru finalul anului.

„E greu de crezut că Guvernul va putea doar cu măsurile din pachetul I și pachetul II, dacă trece (pachetul II la CCR, n.r.), să reușească să aducă la buget, sau să încheie cumva bugetul pentru anul viitor, cu un deficit de 6,5%. Ajustarea trebuie să fie de peste 40 de miliarde. Doar din zona de venituri, fără să se întâmple nimic pe cheltuieli, mi se pare greu de realizat”, a declarat, pentru Cotidianul, Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali.

Economist: Statul român este obez și impotent

Discuția din vară, de la formarea Coaliției și a Guvernului Bolojan, a fost că pentru fiecare leu nou luat de la populație și companii prin taxe și impozite statul va reduce cu un leu cheltuielile. Au fost adoptate noi taxe și impozite, însă economiile din sectorul public au fost minime. Premierul a spus că au scăzut, în luna octombrie, cheltuielile cu salariile – de la 14,2 miliarde lei în 2024 la 13,7 miliarde lei în 2025. Cu 500 milioane lei.

Însă în primele nouă luni ale anului, față de aceeași perioadă a anului trecut, veniturile au crescut cu peste 50 miliarde lei și cheltuielile cu 57 miliarde lei.

„În mod evident, acest stat, clasa noastră politică, pare să nu fii înțeles, să fie în stare de negare cum ar numi-o psihologii, că situația este extrem de gravă iar măsurile luate până acum au stors lămâia contribuabilului român cu încă 51 miliarde lei, peste ce s-a stors anul trecut, care este cu mult peste ce s-a stors în urmă cu doi ani. Deși vorbim de deficit bugetar, care este undeva la 20 – 25% din încasările bugetare, statul român nu face cura de slăbire. Acest stat obez și impotent. Iar revolta este aici”, este de părere economistul Radu Nechita, conferențiar doctor la Facultatea de Studii Europene de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.

„Suntem în al doilea an consecutiv cu deficit aproape de 9%, anul trecut a fost de înțeles pentru că era un an electoral, era cumva de așteptat de la bun început că Guvernul va depăși ținta de deficit. În acest an, deși lucrurile păreau că se așează, cheltuielile au continuat să crească. Toate acele creșteri de salarii, pensii, odată făcute, ele produc efecte acum an de an. Deci e greu de presupus că vom avea o soluție în zona asta, care să rezolve semnificativ lucrurile. Pare că 90% din buget se duce pe salarii, pensii și dobânzi, ceea ce este foarte greu de ajustat pentru că sunt cheltuieli fixe, pe care nu putem să le reglăm”, spune Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali.

Guvernul vrea mai mulți bani de la primari

Premierul Bolojan cunoaște aceste lucruri și a spus că deficitul nu poate fi corectat decât prin măsuri de scădere a cheltuielilor, pentru a se evita adoptarea unor noi taxe și impozite anul viitor. Președintele Nicușor Dan a fost întrebat dacă poate garanta că anul viitor nu vor mai crește taxele, însă nu a dat un răspuns concret. Probabil nu a vrut să se repete episodul TVA.

„Pachetul pentru administrație nu înseamnă doar reducerea unor cheltuieli de personal, ci creșterea capacității administrației locale de a avea o bună guvernare, descentralizare, creșterea autorității acestora în zona de urbanism, pentru disciplină în construcții, curățenie”, spune Bolojan.

Însă Guvernul ar vrea să ia mai mulți bani de la primari după ce vor fi majorate taxele locale. Primarul din Reșița, liberalul Ioan Popa, a explicat pentru Cotidianul că în jur de 63% din taxele și impozitele locale ajung la primărie, iar restul banilor sunt împărțiți între Guvern și Consiliul Județean. Acum Guvernul negociază cu primarii să ia un procent mai mare de bani de la ei.

Opoziție la reformă

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că reforma administrației locale și centrale ar aduce economii de 10 – 12 miliarde de lei, lăsând de înțeles că suma e prea mică pentru chinul la care este supusă coaliția și societatea. Sau mai bine zis primarii și angajații lor, directorii puși politic în instituții și oamenii din subordinea lor.

Șeful social-democraților a spus că nu acceptă tăieri de salarii și că pot fi găsite modalități ca acești bani să fie economisiți din altă parte. De la hârtie igienică și mobilă, adică de la cheltuielile generale ale instituțiilor publice.

„Am criticat ce a făcut Guvernul, dar Ilie Bolojan este unul dintre puținii politicieni care măcar a spus cam ce trebuie făcut. (…) Care la nivel declarativ, cel puțin, vine și spune: trebuie tăiat, trebuie redus. Această afirmație i-a unit pe toți cei care nu vor ca lucrurile să schimbe, care au acea miopie și nu-și dau seama că lucrurile nu pot să continue așa la nesfârșit. Se gândesc că indiferent de cât de rău va fi, eu am pe cineva care îmi ține spatele și îmi voi păstra privilegiile, chiar și atunci când alții și le vor pierde”, este de părere economistul Radu Nechita.

În tot acest timp, frustrările cresc în societate. Angajații de la privat vor ca bugetarii să își piardă toate privilegiile și sporurile, pentru că ei nu le primesc de la patron. Magistrații au devenit inamicul numărul 1 al reformei, la fel și șefii cu salarii de zeci de mii de euro, chiar sute de mii anual, de la stat. Oamenii simt că aceste privilegii, ale unei clase protejate de lege, au creat o ruptură la nivel social. Iar în vreme de austeritate românii mai primesc, pentru al treilea an la rând, o nouă revoluție fiscală.

„Dacă ne uităm în istorie, multe revoluții și răscoale au început din motive fiscale. Istoricii pot povesti de ce răscoala lui Gheorghe Doja sau răscoala de la Bobâlna sau mai aproape de noi, Horia, Cloșca și Crișan, au început din motive de creșteri de fiscalitate. Sper să nu ajungem acolo, însă revolta există. Oamenii sunt nemulțumiți că trebuie să plătească mai mult și că se discută despre reduceri de salarii, fiind un alt motiv de revoltă, o altă fabrică de voturi de protest. Cred că termenul tehnic ar fi «nesimțire». Atitudinea asta de noi suntem speciali, deasupra legii, regulile nu ni se aplică nouă și noi stabilim cât ni se cuvine”, spune economistul Radu Nechita.