Încep lucrările la autostrada gazului dinspre Marea Neagră

Joi, 17 mai, Ministerul Energiei a eliberat autorizația de construire pentru gazoductul Țărmul Mării Negre – Podișor, care va fi realizat de compania de stat Transgaz și va “injecta” în Sistemul Național de Transport gazele ce urmează a fi scoase din Marea Neagră de către Black Sea Oil & Gas și ExxonMobil – Petrom.

“Conductă de transport gaze naturale cu o lungime totală de aproximativ 308,16 km, compusă din două tronsoane: tronsonul I Marea Neagră – Amzacea (32,7 km; Dn 1200) și tronsonul II Amzacea – Podișor (275,4 km, Dn 1000); stație de primire-lansare godevil zona Amzacea; interconectare cu conducta de tranzit T1; interconectare NT Vlașin; interconectare cu SCG Podișor; organizări de șantier și depozite de material tubular”, se arată în autorizația de construcție. Termenul de realizare a lucrărilor este de doi ani, valoarea investiției fiind de 1,22 miliarde lei, circa 280 de milioane de euro. Prin realizarea acestui obiectiv de investiții se va asigura legătura dintre resursele de gaze naturale disponibile la țărmul Mării Negre și coridorul BRUA, precum și interconectarea cu conducta de transport internațional de gaze naturale T1. BSOG și Exxon-Petrom așteaptă să fie aprobată Legea offshore, care va reglementa toate aspectele privind exploatarea gazelor din Marea Neagră, pentru a lua decizia de investiție comercială. Până acum, cele două consorții au investit aproape 2 miliarde de dolari în explorarea  zăcămintelor din mare. Estimările proprii arată o producție anuală de 1 miliard de metri cubi la BSOG și 5-6 miliarde la Exxon-Petrom

„Proiectul constă în construirea unei conducte de transport de la țărmul Mării Negre până la Nodul Tehnologic Podişor (jud. Giurgiu), care să facă legătura între gazele naturale disponibile la țărmul Mării Negre şi coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria. Finalizarea acestui proiect este estimată pentru anul 2020, iar investițiile aferente se ridică la aproximativ 278,3 mil. euro“, este descrierea oficială a acestui proiect, de pe site-ul Transgaz.

Joncţiune cu gazoductul către  UE

De la Podişor, gazele din Marea Neagră intră în gazoductul BRUA, care are şi joncţiune cu Bulgaria şi Marea Caspică. Reţeaua de conducte care va transporta gazele din Marea Neagră şi cele care vor veni din Azerbaidjan va avea 530 de kilometri şi va costa 550 de milioane de euro. Pentru că este un proiect strategic pentru Europa, care este menit a scădea dependenţa Vestului de gazele ruseşti, UE ne dă şi o parte din bani pentru a-l realiza. 180 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, au fost deja aprobate de Bruxelles pentru Transgaz. Restul de 370 de milioane de euro cad în sarcina companiei româneşti.

„Proiectul BRUA presupune construirea pe teritoriul României a unei conducte noi de transport gaze naturale, ce va realiza conexiunea dintre Nodul Tehnologic Podişor şi Staţia de Măsurare Gaze (SMG) Horia, pe direcţia Podişor – Corbu – Hurezani – Haţeg – Recaş – Horia, precum şi a trei staţii de comprimare. Conducta în lungime totală de aproximativ 528 km este proiectată pentru a transporta gaze naturale la o presiune de maximum 63 de bari“, precizează reprezentanţii Transgaz.

Extracţia gazelor din Marea Neagră, unde s-au anunţat rezerve estimate de 200 de miliarde de metri cubi, va începe din 2019, în cazul BSOG, 2020, Exxon – Petrom. La acea dată, România îşi va fi rezolvat problema de securitate energetică şi va deveni şi un exportator major de gaze. Nu este încă clar ce cantităţi de gaze vor rămâne în ţară şi, mai ales, la ce preţ. Cel mai probabil, ambele consorții vor vinde în România și la export gaze la preţul pieţei. Nu numai către Vest vor pleca gazele, dar, foarte posibil, și către Ucraina sau sudul Europei. Anul viitor,  vor fi finalizate investițiile pentru realizarea fluxului bidirecțional pe conductele Isaccea  – Negru Vodă, din Dobrogea, care erau rezervate, de zeci de ani de Gapzprom pentru a-și transporta gazul către sud, Bulgaria, Turcia, Grecia, via Ucraina. Anul trecut, una dintre cele trei conducte a fost abandonată de ruși, la finalizarea contractului de rezervare de capacitate. Încă una va fi liberă la anul. Prin urmare, România va avea la dispoziție două țevi, cu o capacitate de circa 10 miliarde de metri cubi, prin care să poată exporta.

Cât despre cât va contribui rezerva din Marea Neagră la bunăstara României, pe lângă taxele de tranzit colectate, redevențe și firmele românești implicate în extracție, aceasta ar putea conduce la reindustrializarea României, pe partea de chimie și petrochimie. Un studiu publicat recent de consultanții de la Deloitte arată că 65% din gazul ce va fi extras din Marea Neagră ar putea fi consumat în România.

În total, din taxe pe resurse, de tranzit, pe rezerve, pe profit, statul român va beneficia de circa 26 de miliarde de dolari, în următorii 20 de ani, și circa 30.000 de locuri noi de muncă directe și în industriile conexe.

Acum, România nu are o conexiune reală cu pieţele de gaze din vecinătate, în ciuda faptului că interconectoarele Arad – Szeged, cu Ungaria, şi Iaşi – Ungheni, cu Moldova, sunt funcţionale. În realitate însă, restricţiile tehnice fac ca, pe relaţia de export către Ungaria şi Moldova, cantităţile ce pot pleca din România să fie insignifiante. Atât gazoductul către Ungaria, cât şi cel către Moldova au nevoie de investiţii de zeci de milioane de euro pentru a le creşte capacitatea pe relaţia de export.

România are un consum intern de gaze de circa 12 miliarde de metri cubi anual, din care aproximativ 15% reprezintă importuri.