Încercările de reformă ale Greciei par sortite eşecului

La presiunile tot mai mari exercitate de partenerii din zona euro, Grecia se grăbeşte să se ţină de cuvânt în privinţa reformelor şi ţintelor fiscale asumate, pentru a evita falimentul, dar eforturile guvernului par sortite eşecului, iar la orizont şi-au făcut apariţia alegerile anticipate.

Sectorul public bolnav de ineficienţă cronică, corupţia persistentă şi sindicatele arţăgoase au împiedicat progresul în cele 18 luni care au trecut de când Atena a semnat primul acord de finanţare externă cu UE şi FMI, de 110 miliarde euro, promiţând în schimb măsuri dure de austeritate şi reforme structurale, se arată într-o analiză Reuters citată de MEDIAFAX.

Deficitul însă creşte în loc să scadă, ridicat şi de recesiunea tot mai severă, partenerii europeni au început să-şi piardă răbdarea, iar popularitatea guvernului este în cădere liberă.

Populaţia, sătulă de austeritate, vrea o schimbare.

„Am pierdut un an şi jumătate. Este clar că guvernul va rata ţintele fiscale şi că nu poate impune noi măsuri. Este un eşec complet”, comentează Costas Panagopoulos, şeful companiei greceşti de sondare a opiniei publice ALCO.

Premierul George Papandreou va susţine în acest weekend un discurs despre politica economică, analiştii anticipând că măsurile şi reformele care ar putea fi anunţate de acesta nu vor încuraja pe nimeni.

„Nu mă aştept la nimic din partea discursului lui Panandreou. Pentru a evita falimentul este nevoie de o baghetă fermecată care să repare ceea ce nu a fost rezolvat în ultimii doi ani”, a arătat Papangopoulos.

Partenerii europeni ar putea ajunge la un compromis pe termen scurt, pentru a acorda guvernului elen următoarea tranşă din ajutorul extern şi a evita un faliment naţional care ar da o lovitură fără precedent monedei euro.

Însă Germania, principalul finanţator al programelor de „salvare” a Greciei, a arătat joi fără niciun dubiu că Atena trebuie să îndeplinească toate condiţiile la care s-a angajat pentru a rămâne în zona euro.