Inflație de comisii cu rezultate zero

Senatorii și deputații puterii au prins gustul comisiilor de anchetă și au aprobat, la foc automat, înfiinţarea mai multor foruri de acest gen, care vor activa în sesiunea de toamnă-iarnă.

Inflație de comisii cu rezultate zero

Senatorii și deputații puterii au prins gustul comisiilor de anchetă și au aprobat, la foc automat, înfiinţarea mai multor foruri de acest gen, care vor activa în sesiunea de toamnă-iarnă.

Noua legislatură nu doar că a împrumutat din atitudinea politicienilor cu ștate vechi meteahna de a se face că muncesc, doar pentru ochii lumii, ci ține să-și „perfecționeze“ această strategie. Ca să pară cât mai aplicați, deși au un program de doar două zile de lucru în fiecare săptămână, deputații s-au pus pe născocit comisii parlamentare de anchetă, asumându-și rolul Procuraturii. Ba chiar solicită sporirea propriilor prerogative, însușindu-și unele atribuții ale Procuraturii.

Senatorii și deputații puterii au prins gustul comisiilor de anchetă și au aprobat, la foc automat, înfiinţarea mai multor foruri de acest gen, care vor activa în sesiunea de toamnă – iarnă. Totul a pornit de la inițiativa din primăvară a opoziției. Parlamentarii PMP au cerut în martie înființarea unei comisii speciale pentru punerea în acord a Codurilor penale cu ultimele decizii ale Curții Constituționale. Deputații din partidul lui Traian Băsescu s-au sucit, ulterior, și și-au retras solicitarea. Numai că, ideea acestora privind comisiile speciale le-a venit ca o mănușă celor de la PSD și ALDE, atât ca să-și plătească unele polițe restante către diverși adversari politici, precum și ca să-și motiveze creșterile fabuloase salariale, defilând pe la televiziuni cu „rezultatele“ audierilor din forurile speciale.

Dezgroparea morților, doar de dragul ratingului

Scandalurile cu repetiție din Comisia de anchetă pentru alegerile prezidențiale din 2009 sunt calea prin care se dorește apariția unei legi care să normeze, concret, activitatea unui astfel de for parlamentar special constituit, dar și să le sporească atribuțiile acestora. Această lege specială a comisiilor de anchetă ar trebui să conţină, în opinia majorității parlamentarilor, normele prevăzute în cele trei decizii ale Curții Constituționale, emise în timpul funcţionării Comisiei privind prezidenţialele. CCR a emis mai multe hotărâri pe tema comisiilor de anchetă, prin care s-a „recunoscut plenitudinea funcţiei de control a Parlamentului“, în sensul ca instituţia „să dispună de posibilitatea de a lua orice măsuri pentru a da consistenţă acestei plenitudini, statuând cu privire la activitatea unei comisii parlamentare de anchetă.“ Un alt aspect solicitat de membrii Comisiei se referă la rezolvarea problemei refuzului persoanelor citate să fie audiate sau să ofere răspunsuri în scris.

„Persoanele citate trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă, în baza faptului că activitatea instituţiilor/ autorităţilor din care fac parte se află sub control parlamentar. Persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere, autorităţi/instituţii publice care nu se află sub control parlamentar, au obligaţia, în baza principiului colaborării loiale între instituţiile/autorităţile statului, să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare“, se arată în raport.

Aleșii vor pedepsirea celor care îi sfidează

Membrii Comisiei parlamentare de anchetă a alegerilor de acum 8 ani afirmă, într-unul din rapoartele pe care l-au întocmit, că aceste acte ale „comisiilor parlamentare nu pot rămâne fără consecinţe“. „Propunem sancţionarea tuturor celor ce refuză colaborarea sau nu se prezintă în faţa unei comisii de anchetă parlamentare cu pierderea funcţiei şi interzicerea ocupării unei funcţii publice timp de 3 ani. Propunerile de reforme ale comisiilor de anchetă trebuie să constituie baza îmbunătăţirii legislaţiei în domeniile respective“, se arată în raport. În privinţa altor persoane care „pot să nu aibă nicio tangenţă cu instituţiile statului“, participarea acestora este la latitudinea lor. Mai mult decât atât, parlamentarii cer mai multe atribuții. „Subliniem că lipsa unei legi speciale pentru funcţionarea Comisiilor de anchetă îngreunează desfăşurarea activităţii comisiilor de anchetă, acestea având nevoie de pârghii care să îi permită accesul la informaţiile pe baza cărora membrii să poată lua concluziile în conformitate cu obiectivul comisiei. Comisiilor parlamentare de anchetă trebuie să li se acorde, prin lege, puteri reale de constrângere – prin aplicarea de sancţiuni, pentru a primi documentele solicitate, pentru a determina un martor să se prezinte la audieri, pentru a da probe şi a fi obligaţi să depună jurământ. În primul rând, se impune ca aceste comisii să fie împuternicite să solicite orice document pe care îl doresc, necesar atingerii obiectivelor sale“, se mai arată în raportul menționat.

S-au întrecut în comisii speciale și de anchetă

De la debutul activității noilor senatori și deputați, respectiv din decembrie anul trecut, s-a dat startul pentru înființarea comisiilor speciale. Potrivit site-ului Camerei Deputaților, încă din 2016 și până în prezent, s-au constituit – pe lângă forurile permanente și Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019 – Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri şi a Războiului pentru Întregirea Neamului, precum și Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei. Pe lângă aceste departamente speciale, nou înființate, au mai primit undă verde pentru constituire și alte trei comisii de anchetă, respectiv cea pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial, cea privind activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, cât și cea pentru clarificarea aspectelor ce țin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie.

Distribuie articolul pe:

7 comentarii

  1. Nimic nou. De N or am scris ca nimic nu se va intampla, ca nu vor exista masuri si urmari. De N ori am demonstrat ca dintotdeauna aceasta e tara lui SI CE DACA din punct de vedere al clasei politice. Si asa este, e un truism de mult cunoscut ca … SI CE DACA?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.