”Da, prețurile cresc, însă nu din motivele despre care vorbește Federal Reserve din America. Când spun că inflația este o înșelătorie mă refer la cauzele acestei inflații. Federal Reserve se luptă acum cu o inflație datorată cererii mari. Însă ceea ce experimentăm cu toții este o inflație datorată ofertei reduse, din cauza restricțiilor din perioada pandemiei, din cauza sancțiunilor economice care au dus la închiderea multor companii, care au dus la probleme pe lanțurile de aprovizionare și au ruinat legăturile de afaceri, reducând și fluxul de energie în Marea Britanie, în UE, ceea ce a crescut prețurile de producție. Una dintre problemele deseori ignorate ale globalizării este că inflația și recesiunea nu mai sunt niște probleme naționale. Datorită interconectivității, ele devin probleme globale într-un grad mai mare sau mai mic”, scrie Paul Craig Roberts, fost adjunct al secretarului Trezorerii în timpul administrației Reagan.
”Federal Reserve le spune americanilor că inflația a fost cauzată de cei 12 ani de relaxare cantitativă, în care Fed a pompat uriaș de mulți dolari in economie. Însă nu trebuie să treacă 12 ani de expansiune monetară pentru a ajunge la inflație.
Federal aReserve mai spune că inflația se datorează cererii mari. Însă cererea crește într-o economie care este în creștere și nu apare peste noapte, așa cum a apărut inflația actuală. Mai degrabă, prețurile au crescut din cauza ofertei insuficiente, care a dus imediat la creșterea prețurilor.
Economiștii neoliberali explică totul în termeni de cerere. În 40 de ani de carieră, am încercat să-i învăț să vadă și acea fațetă a economiei legată de ofertă, însă acești economiști neoliberali par incapabili să învețe.
Modul în care este măsurată inflația s-a schimbat. Nu mai este măsurată prin creșterea prețurilor unui coș de consum constant. Bunurile din acel cos se schimbă, bunurile care au o creștere mai mică a prețului sunt înlocuite de bunuri al căror preț creste mai mult. Înlocuirea aceasta implică elemente subiective. Apoi, unele creșteri ale prețului sunt atribuite unor creșteri ale calității, iar această decizie implică iarăși elemente subiective. În acest fel, dacă agenda politică prevede o inflație mai mică, măsurarea inflației poate fi contorsionată prin îmbunătățirea calității și prin înlocuiri de bunuri până când inflația ajunge să se potrivească cu ceea ce vor guvernanții. Dacă agenda urmărește o inflație mai mare, se procedează în sens invers.
Și recesiunea este redefinită. Uneori ești în recesiune după trei trimestre de creștere negativă, alteori nu. Una peste alta, recesiunea înseamnă că banca centrală injectează lichidități, iar piața financiară crește doar prin aceste lichidități.
Așa a fost până acum, însă peisajul economic se schimbă. Vreme de ani de zile, guvernul american a aplicat programe sociale, prin care actuala administrație Biden le oferă bani imigranților ilegali, iar asta a dus la crearea unor comunități care sunt plătite pentru a nu lucra. Acești oameni au bani cu care să cumpere bunuri și servicii, însă nu contribuie la partea de ofertă, pentru că nu lucrează. Acești oameni contribuie la creșterea inflației. Dacă o parte a populației este sprijinită cu bani fără să lucreze, fie pentru că beneficiile sociale sunt mai mari decât salariile pe care le-ar putea primi, fie pentru că nu pot fi angajați legal în câmpul muncii sau pentru că preferă să trăiască mai prost dar fără să facă nimic, atunci cererea crește față de ofertă. Asta duce la inflația prețurilor.
Cheltuielile militare se aseamănă cu beneficiile sociale. Salariile cresc cererea din partea consumatorilor, însă de partea ofertei nu există suficiente bunuri care să absoarbă banii. Angajații companiilor producătoare de arme nu cumpără tancuri, rachete, avioane de luptă și nave de război. Astfel, majorarea constantă a bugetului militar al SUA duce la inflație.
Orașele mari încep să aibă tot mai mulți oameni care trăiesc din subsidii, iar asta duce la creșterea cererii, nu și a ofertei de bunuri și servicii. Până și orașele bogate ajung să aibă bugete care le depășesc veniturile. New York, unde se află Wall Stree și marile bănci, este un oraș cu venituri mari. Însă orașul nu mai poate face față subsidiilor pentru un număr tot mai mare de locuitori. A ajuns să se bazeze pe vicii pentru a face rost de bani. Primăria a apelat la loterie, iar acum are în vedere construirea unui cazinou în Manhattan, se gândește să legalizeze consumul de canabis, pentru că sunt domenii pe care le poate taxa puternic. Se are în vedere și legalizarea prostituției, pentru mai multe venituri. Democrații obliga cele mai bogate orașe din SUA să intre în niște afaceri care înainte erau apanajul Mafiei și împotriva cărora poliția și primarii se luptau cu toate forțele. Asta arată disperare.
Zilele trecute, Fed a mai majorat dobânda de referință, ca reacție la estimările privind recesiunea ce va veni anul viitor. Personal, am suspiciuni în ce privește această inflație. Dacă, așa cum cred, este rezultatul problemelor legate de ofertă, atunci reluarea activității economice după perioada dezastruoasă a pandemiei ar fi redus prețurile fără intervenția Federal Reserve. Însă mai suspectez că inflația actuală este, parțial, și rezultatul faptului că a fost anunțată cu ceva timp înainte de a lovi, iar mulți șefi de corporații au profitat de ocazie, au majorat brusc prețurile și și-au sporit profiturile. Se întâmplă multe lucruri care trec fără a fi observate de economiști și de formatorii de opinie”.
Excelent articol! Multumim domnule Calin Marchievici.