Institutul Cantacuzino, la un pas de înmormântare

Recent, institutului i s-a retras autorizaţia de funcţionare pentru că lucrările de modernizare şi retehnologizare nu s-au realizat la timp. Acum la Cantacuzino nu se mai produce nimic.

Liderul de sindicat al institutului, Dumitru Viezureanu, a declarat pentru cotidianul.ro că există riscul ca atât pe piaţa românească, cât şi în unităţile spitaliceşti să nu se mai găsească nici un produs fabricat la Cantacuzino.

În aceste condiţii, ministerul se va vedea astfel nevoit să apeleze la importuri, la preţuri de zeci de ori mai mari decât cele furnizate de cercetătorii români. Nota de plată va fi una usturătoare sau nu va fi deloc.

Viezureanu spune că, de exemplu, vaccinul împotriva tuberculozei a fost furnizat ministerului la un preţ de 0,7 bani/doză, în timp ce cel importat este de sute de ori mai scump.

Dacă nu se închide, va mai produce un singur vaccin

Acesta mai spune că, dacă la începutul anilor ’90, la institut se produceau 400 de produse, azi, în cazul în care se va primi autorizaţie, după 15 mai va începe producţia pentru vaccinul gripal, necesar pentru această toamnă.

Liderul sindical crede că acesta va fi singurul produs care se va mai fabrica aici.

În aceste condiţii, drumul spre faliment este asigurat, pentru că institutul trăieşte doar din ce vinde, adică se autofinanţează. De la minister nu au venit bani decât pentru retehnologizare, despre care nimeni nu ştie când se va termina, astfel încât producţia să poată fi reluată.

Un milion de euro, profit în 2008

Şi nu este vorba de un colos care înghite banii statului, ci de un business foarte profitabil, în cazul în care managementul ar fi unul corespunzător. Viezureanu ne-a mai spus că, la sfârşitul lui 2008, institutul înregistra un profit de un milion de euro. Lipsa aparaturilor şi a modernizării a închis producţia.

“Niciodată în istoria institutului nu a fost retrasă autorizaţia de funcţionare“, a mai spus Viezureanu.

Institutul Cantacuzino, sector strategic

Odată cu îngroparea domeniului, sunt dezgropaţi virusurile. Şi asta pentru că în mâna institutului stă sănătatea românilor. Anual, aici se producea tot necesarul de vaccinuri: de la cele pentru nou-născuţi până la cele pentru gripă sezonieră.

Producţia zero atrage importuri maxime. Ne-o arată chiar cifrele ţărilor care au ales să importe vaccinul pentru recenta pandemie de gripă porcină. Ne-o mai demonstrează şi profiturile în creştere ale marilor producători.

Bani grei pentru vaccinurile de import

De exemplu, într-un an de plină criză, la sfârşitul lui 2009, GlaxoSmithKline (GSK), unul dintre producătorii de vaccin împotriva gripei porcine, a raportat un profit net de 6,34 miliarde de euro, în creştere cu peste 20% faţă anul anterior.

Statul român a scăpat mai mult decât ieftin cu vaccinul produs la institutul pe care ministerul se pregăteşte să îl închidă. România a alocat cea mai mică sumă pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul gripei noi, respectiv aproximativ 5 milioane de euro, pentru 5 milioane de doze de vaccin, adică mai puţin de un euro pe doză.

Pentru a-şi vaccina populaţia, alte state europene au cheltuit sume fabuloase:

• Marea Britanie – un miliard de lire sterline, respectiv 1,13 miliarde de euro
• Franţa – 600 milioane de euro
• SUA – 1,88 miliarde de dolari, echivalentul a 1,4 miliarde de euro
• Germania – 283 milioane de euro
• Spania – 93 milioane de euro
• Irlanda – 80 de milioane de euro

Ieri, 100 de salariaţi ai Institutului Cantacuzino au ieşit în stradă nu pentru majorarea salariilor, aşa cum se întâmplă în România, ci pentru a trage un semnal de alarmă referitor la îngroparea cercetării într-un domeniu de securitate naţională.

600 de lei pentru un preparator de vaccinuri

Pentru un domeniu ce ţine de siguranţa naţională, salariile sunt invers proporţionale. Potrivit lui Viezureanu, preparatorii de vaccinuri sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, de 600 de lei/lună.

După ani de muncă, un medic primar pleacă acasă cu maximum 2.600 de lei/lună. Un şef de laborator este ceva mai norocos. El câştigă 2.700 de lei.

Directorul institutului are un salariu de 4.700 de lei. Angajaţii arată însă cu degetul spre diferiţi directori care s-au perindat la conducerea Cantacuzinoului, despre care spun că sunt principalii vinovaţi pentru situaţia actuală.

Pe lângă vaccinuri, în laboratoarele institutului se mai fabricau, până la retragerea autorizaţie de luna aceasta, o serie de medicamente imunologice, seruri, suplimente nutritive şi reactivi biologici. Tot aici se cresc animale de laborator şi se fac produse din sânge de animale, necesare tot cercetării.

În condiţii greu de imaginat pentru un institut de cercetare dintr-o ţară europeană, producţia de la Cantacuzino concurează cu marii producători internaţionali precum Sanofi-Pasteur sau Novartis.

Băsescu închide gura protestatarilor

În loc de soluţii, şeful statului spune că nu sunt bani. Băsescu a declarat azi că România nu va putea aloca 3% din PIB pentru sectorul cercetării şi inovării, aşa cum propun obiectivele Strategiei Europa 2020, elaborată de Comisia Europeană.

"Obiectivul privind alocarea unui procent de 3% din PIB pentru cercetare şi inovare este un obiectiv pe care nu putem să-l atingem, cred eu, (…) pentru că 3% pentru cercetare şi inovare trebuie distribuiţi după cum urmează: 1% contribuţia bugetului de stat, 2% din resurse private", crede Băsescu.

Şeful statului şi-a exprimat îndoiala că, şi în condiţiile în care s-ar aloca 3% din PIB pentru cercetare şi inovare, infrastructura actuală a României, în acest domeniu, ar fi capabilă să utilizeze eficient aceste fonduri.

Şeful statului a ţinut să sublinieze că obiectivele stabilite la nivel european nu coincid automat cu obiectivele naţionale.

"Vor fi distribuite în funcţie de responsabilitatea pe care şi-o asumă fiecare stat în a contribui la realizarea obiectivelor, pe de o parte, iar, pe de altă parte, vor fi distribuite în funcţie de posibilităţile pe care le are fiecare stat pentru a atinge un nivel peste sau sub obiectivul general al UE", a explicat preşedintele Băsescu.