De cînd ne afundăm accelerat în agonie, se aud şi tot mai multe voci mustrătoare. Nu oricine. Nu naivii de pe stradă care să ne mai distreze cu un „vai, cum e posibil?”, nu ei ne scutură cel mai tare, ci semnături cu pretinsă autoritate, foşti înalţi demnitari, inşi cu răspunderi şi funcţii nu în Evul Mediu, ci pînă mai ieri sau chiar azi. Cică „de ce nu se manifestă intelectualii?”, de ce nu-şi joacă „rolul”? La început am crezut că îi irită tăcerea „intelectualilor lui Băsescu”, dar, cum acesta nu e un subiect – căci, odată enunţat, e şi rezolvat -, am trecut mai departe. Pe urmă am văzut că „toată lumea cu mintea-n cap” e vizată de un tir în căutare de vinovaţi. Furioşii nu se încurcă ei cu definiţii – lucruri care obosesc biblioteci -, ci înţeleg prin „‘telectual” tot ce mişcă zicînd cu ghiers mieros, gîdilînd plăcut urechea şi lătrînd la o lună indicată precis/sever/punctual de vreun moderator cu audienţă.
În mod ideal – descifrezi printre rînduri -, un asemenea cretin de ‘telectual ar trebui să-i mai înlocuiască în poartă pe politrucii epuizaţi sau să alerge în lungul tuşei încercînd din răsputeri să-i fure mingea aberaţiilor unui acolit al puterii. Dar de ce ar face-o?! Cretinul de ‘telectual e şi el secătuit, dacă e un om de calitate. Precis a vorbit şi a scris la viaţa lui pentru propăşirea naţiei, a bătut cu pumnul în masă sau/şi s-a umilit pentru domeniul lui în diverse etape, s-a întors cu entuziasm la urne după ce se lehămesise de cîteva ori, a rămas fără pix, fără taste-n deşte şi fără apă-n gură de atîtea presă/radio/tele mari şi mici frecventate… şi-acum stă posac la umbră. Pentru ce s-ar alătura el falşilor ‘telectuali şi adevăratelor marionete care-şi arată mutra în cîte-o sară pe sticlă? Oare nu ştie că ăia-s nişte granguri politici răsuflaţi, băieţi de mingi din servicii/sindicate/rizibile patronate, toţi fără viitor şi cu prezent nesigur? Ba ştie! De ce s-ar face de rîs lălăind în trena vreunui iluminat care brodează pe tema neamului nedreptăţit, cu gura plină de Doamne-Doamne? Şi de ce ar trebui să-i convină să fie luat de bou circulînd prin platouri înţesate de ofiţeri tocmai el, un civil 100%, care n-a luat, ca ei, nici un grad, nici o promovare, nici o şpagă, nici o primă, chiar nimic-nimic afară de o colecţie sănătoasă de corecţii/frustrări/marginalizări/controale/procese/destituiri/tăieri/amînări?
Păi, dacă s-au descurcat ei toţi foarte bine pîn-acum, „în sistem”, fără el, s-o ţină tot aşa pînă la victoria finală! Că nu mai e mult. El o pită şi o ceapă mai găseşte. Să mai găsească şi ei nişte „resurse”. Sigur că i se suie sîngele la cap cînd vede – ca şi mine – texte sobre, scrise de alţii, care acuză neputinţa ‘telectualilor din anii ’90, a celor din anii 2000 şi a celor care au mai rămas în viaţă. Da, dar chiar ‘telectualii acuzatori sînt cei care stăteau şi stau pitiţi prin cancelarii şi birouri vătuite în chiar acei şi aceşti ani! Cine i-a împiedicat să se înconjoare de „specialişti”? Să-i asculte? Să-i convingă pe politici că nu e în regulă ce se întîmplă? I-a oprit cineva să-şi dea demisia, să iasă-n stradă cu pancarte, să facă greva foamei, să scrie întregii planete, să-şi rupă hainele de pe ei, să denunţe mîrşăvia de fiecare clipă, trădările şi vînzările la care erau martori şi părtaşi, dar nicidecum judecători şi procurori impliciţi, aşa cum o cere orice înaltă poziţie în stat?
Nu zău, cu ce tupeu vin azi filfizonii aştia între 60 şi 80 de ani să ne spună că „nu existăm bine”? Dacă vreunul dintre ei mai crede că va avea o vîrstă a patra demnă, poate că ar merita să-i spunem că e în iluzie. Cît despre posteritate, e cam clar că s-au lins pe bot toate morile de vorbe care au izbutit atîta amar de ani să se facă imune/inconturnabile/inamovibile/impenetrabile: complicitatea la agonie nu se prescrie.
De ce nu se manifestă intelectualii, dragii noştri proşti care justifică baba-oarba asta a noastră cu UE? Pentru că nu are riguros nici un rost. Deocamdată.
Preluare de pe blogul Editurii Compania
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.