Interesele partidelor, mai presus de reforme. Tăierile din administrație, amânate până după alegeri – ANALIZĂ

Reforma administrației locale, menită să facă ordine în primării și să reducă din cheltuieli, a fost anunțată de premier încă din vară. Bolojan a explicat că unele primării sunt supradimensionate, au un număr prea mare de posturi raportat la locuitori și nu se pot autofinanța. Tăierile fi trebuit să fie cuprinse în primul pachet fiscal. Poate vă aduceți aminte cum chiar în ședința în care ar fi trebuit adoptat pachetul de reformă, proiectul a fost scos de pe ordinea de zi. Premierul acuza atunci că datele trimise de la nivel local nu sunt corecte și că tăierile ar fi praf în ochi. Au urmat și niște amenințări cu demisia.

„Dacă vrem să vorbim despre reduceri în administrație, înseamnă că trebuie să vorbim despre numărul de posturi care astăzi sunt efectiv ocupate în administrația din România. (…) Le-am transmis că am avut o înțelegere, că avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate. (…) Dacă aceste lucruri nu sunt respectate înseamnă că e greu să-ți exerciți această poziție. Altfel ocupi un post fără să îl pui în valoare pentru comunitatea sau pentru țara noastră”, spunea premierul.

Partidele politice nu s-au înțeles de unde să taie

De atunci, au existat tot felul de tensiuni între partidele din Coaliție, din cauza viziunii diferite asupra reformei. PSD a insistat că Bolojan vrea doar să dea oameni afară.

„Aşa-numita reformă la administraţia publică locală, să ştiţi că nu e reformă ceea ce se propune. Sunt concedieri în masă. Când dai afară oameni, asta nu înseamnă că faci reformă, ci că pur şi simplu se concediază oamenii”, argumenta  Sorin Grindeanu.

Au urmat discuții la Guvern, în care „purtător de cuvânt” al aleșilor locali a fost Lia Olguța Vasilescu, președinta Asociației Municipiilor din România. Perspectiva PSD a fost aceea că nu pot fi puse în aceeași oală toate primăriile, consiliile județene, fiindcă unele au aparatul administrativ chiar subdimensionat și nu pot da oameni afară. Social-democrații au propus să îi lase pe aleșii locali să decidă dacă să taie de la cheltuieli de personal sau de la bunuri și servicii și alte capitole.

PSD s-a arătat supărat și că se taie doar de la primari și nu și de la nivelul instituțiilor centrale. Social-democrații au bătut cu pumnul în masă că reforma în aparatul central e o condiție a PSD pentru a sta la masa discuțiilor. În fapt, o solicitare de ochii primarilor, am putea spune, fiindcă deja fusese anunțată de Bolojan.

Grindeanu și-a ținut primarii aproape

Ce trebuie să înțelegem din spatele acestor declarații este că la acel moment, Sorin Grindeanu era pe punctul de a candida la cea mai înaltă funcție în partid. Pentru a-și securiza puterea, trebuia să-i țină pe primari aproape. Așa că Grindeanu s-a zbătut să contracareze propunerile lui Bolojan, criticat constant de pesediștii din teritoriu.

În mai multe discuții între liderii din Coaliție, Bolojan a pus sub semnul întrebării capacitatea aleșilor locali de a face, într-adevăr, curățenie, au declarat surse.

În final, varianta agreată sau, cel puțin, așa au lăsat să se înțeleagă, a fost să lase opțiunea primarilor să aleagă dacă dau afară oameni sau taie de la salarii și sporuri. La fel și ministerele și instituțiile din subordine, să analizeze cum pot eficientiza costurile, dar cu posibile excepții de la regulă pentru Educație sau Sănătate. La următoarea ședință de Coaliție, a apărut o altă problemă: vrem și noi excepții.

Ministrul Apărării a explicat că nu consideră oportun să se taie de la Apărare, în contextul conflictului de la graniță.

„Înţelegerea de acum două-trei săptămâni era ca sistemul naţional de apărare să fie exceptat de la aceste măsuri. Ținând cont de realităţile cu care ne confruntăm, suntem cu un război la graniţă, în fiecare săptămână bubuie dronele lângă noi. Toate ţările din jurul nostru investesc în apărare, noi ne-am angajat să investim mai mult, până la 5% din PIB. Şi mi se pare total inoportun, ca să folosesc un termen diplomatic, să ne atingem acum de motivarea militarilor”, a spus Ionuț Moșteanu.

Premierul a răspuns că „e greu să te apuci să faci excepții și toți cei care suntem într-o funcție publică, toate ministerele, într-o formă sau alta, trebuie să fie parte la acest efort”.

Tăierea salariilor, obligație sau nu?

În toată această învălmășeală de păreri și solicitări, Bolojan a declarat public că tăierea salariilor nu va fi o obligație.

„Unii pot să facă reduceri de personal, dacă se constată, în urma analizei, că este personal excedentar. Alții pot să lucreze la sporuri sau la alte măsuri de genul acesta”, a explicat premierul, la Pro TV, despre reducerile din minister.

Cum influențează alegerile din București reforma

Când toate păreau lămurite, PSD a decis să dea un vot în partid cum că nu vor susține niciun fel de tăiere de salarii. Grindeanu a plusat în declarațiile publice, să știe electoratul supărat că „PSD nu va face parte dintr-o guvernare care scade salariile”. Grindeanu propune ca soluții, de exemplu, comasări de instituții.

„Vom discuta de comasări de instituții, de deconcentrate, fără a disponibiliza oamenii, de lucruri care țin de o eficientizare a aparatului central, da, asta susținem”, a spus președintele PSD.

Reforma administrației locale și centrale ar fi trebuit anunțată săptămâna viitoare. Din nou, se amână, conform unor surse din Coaliție. De această dată, calculele alegerilor la Primăria București sunt motivul. Sorin Grindeanu i-ar fi transmis premierului că dacă tăierile de 10% se aplică acum, ar putea afecta șansele candidaților la Primăria Capitalei. Oamenii care ies în stradă și protestează față de măsuri s-ar putea răzbuna la vot pe candidații partidelor care sunt la guvernare.

În plus, se va aștepta execuția bugetară, pentru a vedea clar ce bani sunt la anul și de unde pot tăia ministerele.

În final, adresăm întrebarea: Poate rezista Coaliția lui Bolojan măcar până la rotativa din 2027, în contextul acestui meci constant dintre PSD și PNL? Cât îl mai ține PSD pe Bolojan în corzi?