INTERVIU Cum a ajuns Nicolae Ceaușescu influencer pe TikTok. Cât de puternică e propaganda printre elevi

Produsul minune care rezolvă toate problemele: locuri de muncă, locuință, siguranța unui viitor luminos, pace și egalitate, este comunismul. Un studiu recent arată că această campanie este una de succes:130 de milioane de vizualizări pentru doar 200 de postări.

🔴 “Sistemul imunitar al elevilor se formează tot prin procesul de educație”

Analiza IICCMER este îngrijorătoare, dincolo de a pune accent pe faptul că Tik Tok nu este sursă de informare, ce măsuri pot lua profesorii pentru a clădi un “sistem imunitar” al elevilor împotriva propagandei care susține regimul Ceaușescu sau comunismul?

“Sistemul imunitar al elevilor se formează tot prin procesul de educație. Este esențial să nu ignorăm această realitate apăsătoare, anume că elevii interacționează intens cu platformele de socializare și că lumea lor se desfășoară, cu precădere, în mediul online. Iar în acest context cred că ar trebui să vorbim despre importanța dezvoltării competențelor digitale în rândul elevilor. Dacă ne uităm pe statistici, țara noastră înregistrează doar 46% de procente în domeniul competențelor digitale și ne situăm semnificativ sub media europeană, care este de 71%. Elevii trebuie să învețe să identifice sursele de informație credibile și să detecteze manipularea și propaganda.

Pe de altă parte, construcția sistemului imunitar nu ar trebui se limitează exclusiv la activitățile curriculare. Profesorii pot organiza dezbateri pe teme precum totalitarismul vs democrație, tocmai pentru a le oferi elevilor oportunitatea de a explora și compara diferite puncte de vedere. Sau participarea constantă a elevilor la activități culturale, precum vizionarea de filme documentare sau vizitele la expoziții de istorie care ilustrează efectele regimurilor totalitare, pot fi, de asemenea, instrumente eficiente pentru consolidarea cunoștințelor.

Este fundamental să înțelegem că ne confruntăm cu un pericol major pentru tinerele generații și că a venit momentul să alocăm resurse semnificative pentru educație și formare. Doar astfel putem preveni ca, peste 5 sau 10 ani, percepțiile tinerilor să devină atât de distorsionate, încât să fie vulnerabili la extremism, izolaționism sau alte forme de autoritarism.”, spune politologul.

În luna iunie a apărut primul manual dedicat exclusiv studierii comunismului pentru liceeni. Este potrivit ca doar la liceu să se studieze această perioadă din istoria României? Care ar fi temele de impact care trebuie abordate la clasă, și cum, astfel încât să nu mai funcționeze clipurile de propagandă?

“Discuțiile despre propaganda și regimul comunist nu ar trebui să se limiteze exclusiv la clasa a 12-a, acolo unde elevii studiază, începând cu acest an, disciplina ,,Istoria Comunismului din România”. Este esențial ca aceste teme să fie abordate și adaptate pentru vârste mai fragede, așa cum este exemplul Italiei, care a introdus subiectul istoriei fascismului chiar începând cu clasa a V-a. Astfel, putem construi un sistem imunitar educațional solid, care va pregăti elevii să navigheze cu discernământ în societatea informațională contemporană.”

🔴 “Cum trebuie predată ‘Istoria comunismului’ fără a impune un adevăr”

Sunt profesorii pregătiți să abordeze obiectiv această disciplină obligatorie introdusă abia în 2025?

“Plec de la o experiență concretă, acum trei ani a fost introdusă ca disciplină obligatorie pentru elevii de liceu ‘Istoria evreilor. Holocaust’. Avem date concrete din teren, pe baza experienței colegilor la ‘Ellie Wiesel’, că au intrat la cursuri profesori, atunci când au intrat și nu au refuzat să o predea, profesori care au întors conținutul manualului respectiv la 180 de grade, făcându-l pe criminalul Antonescu un erou, ceea ce, desigur, nu e cazul.

Ne-am temut că la fel s-ar putea întâmpla și cu profesorii de istorie care predau ‘Istoria comunismului’, o disciplină care a fost introdusă ca urmare a eforturilor noastre alături de Ministerul Educației. Pentru a preîntâmpina astfel de situații, am lucrat la elaborarea un ghid de formare a profesorilor, un auxiliar care să vină în întâmpinarea lor și care să le explice cum poate fi predată și cum trebuie predată ‘Istoria comunismului’ fără a impune un adevăr, ci pe baza unor date relevante, pe baza arhivelor, pe baza unor date factuale.”

Cum ar trebui tratate manifestările de simpatie față de fostul regim care nu sunt ușor de verificat? Ar fi necesar ca Ministerul Educației să facă o campanie de informare și un site pentru sesizări, așa cum sunt acum cele pentru bullying sau alte probleme? La începutul anului școlar elevii din Satu-Mare au pregătit un întreg repertoriu dedicat “șoimilor patriei” fără ca nimeni să intervină decât după ce serbarea a avut loc.

“Manifestările de simpatie față de fostul regim, mai ales cele dificil de verificat, reprezintă o problemă delicată, dar esențială pentru sănătatea noastră civică și pentru claritatea istorică. În primul rând, trebuie să înțelegem că aceste manifestări nu apar în vid, ele sunt adesea rezultatul unor lipsuri de educație critică, a unor traume sau a unei propagande persistente. Este nevoie, așadar, de o abordare educațională clară și fermă, dar și de o campanie de informare susținută de Ministerul Educației.

Da, un site dedicat, unde părinții, elevii și profesorii pot sesiza astfel de manifestări, ar putea fi un pas, dar nu suficient. Este nevoie de o strategie comprehensivă care să includă și dialog, și dezbateri, și proiecte de istorie critică, pentru ca elevii să înțeleagă nu doar ce s-a întâmplat, ci și de ce trebuie să evităm glorificarea trecutului. Educația trebuie să devină un instrument activ de prevenție, nu doar de corectare.”, mai spune președintele IICCMER.

🔴 “Suntem în lucru cu un site dedicat, care își propune să contracareze aceste narative”

Ce alte discipline, pe lângă istorie, ar putea aborda anumite teme promovate ca reușite ale regimului Ceaușescu? Economie, Cultură Civică? Pe Tik Tok sunt clipuri despre achitarea datoriei externe și corelarea cu situația actuală a României.

“De exemplu, se poate discuta despre modul în care economia planificată a fost folosită ca instrument de control și de înghețare a societății, dar și despre consecințele acesteia asupra dezvoltării ulterioare a țării. În Cultură Civică, elevii pot învăța despre responsabilitatea civică, despre valorile democratice și despre pericolele autoritarismului, inclusiv în contextul promovării unor narative nostalgice. Da, în spațiul online, pe TikTok sau alte platforme, vedem tot mai des clipuri despre achitarea datoriei externe sau despre “reușitele” regimului Ceaușescu, narative care ignoră contextul și consecințele negative. În acest sens, noi, la IICCMER, suntem în lucru cu un site dedicat, care își propune să contracareze aceste narative și să ofere informații verificate și argumentate. Este important să dezvoltăm astfel de platforme și resurse educaționale, pentru ca tinerii să poată diferenția între adevăr și propagandă și să înțeleagă pe deplin implicațiile unui regim totalitar. În plus, așa cum spuneam mai devreme, trebuie să promovăm și proiecte didactice interactive, dezbateri și activități care să stimuleze gândirea critică și să combată simplificările sau idealizările.”

În cazul adulților nostalgici, pot fi abordate la ședințele cu părinții anumite reguli generale? De exemplu: evitați să vorbiți teme sensibile cu cei mici, nu subminați cunoștințele profesorilor, întrebați copiii ce studiază la clasă.

“Familia rămâne întotdeauna prima și cea mai importantă sursă de informare și influență pentru elevi. În cazul adulților nostalgici, inclusiv părinți, trebuie să fim conștienți că această nostalgie poate contamina și percepția copiilor despre sistemul educațional sau despre istoria recentă. De aceea, la ședințele cu părinții, da, este esențial să fie stabilite anumite reguli generale, în genul celor menționate de dumneavoastră. Cum la fel de important este ca părinții să ofere credit sistemului educațional și profesorilor, pentru ca elevii să aibă o imagine echilibrată și corectă despre școală și istorie. Dacă părinții persistă în a transmite mesaje nostalgice sau negative, riscăm ca și copiii să fie influențați să adopte astfel de percepții, ceea ce poate afecta procesul lor de învățare și dezvoltare critică. Educația trebuie să fie o punte între generații, iar părinții trebuie să înțeleagă că sprijinul și încrederea în sistemul educațional, în profesori și în valorile fundamentale ale societății, sunt esențiale pentru formarea unor cetățeni informați, responsabili și critici.”, mai spune Daniel Șandru.

Este necesară o intervenție a Tik Tok pentru cenzurarea atentă a temei comunismului adaptată pentru România?

“Intervenția TikTok în cenzurarea atentă a temei comunismului, adaptată pentru contextul României, trebuie să fie o acțiune coordonată cu instituțiilor statului român. Astfel de fenomene de propagandă pro-totalitară se regăsesc în multe alte țări, dar chiar dacă nu au fost eradicate complet, autoritățile au încercat să le izoleze, să le minimizeze impactul. În analiza realizată de IICCMER, am evidențiat că pe TikTok există un volum foarte mare de materiale de propagandă pro-totalitară, de exemplu cele 200 de postări analizate au strâns un număr de 130 de milioane de vizualizări.

Aici, concret, intervenția trebuie să vină din partea autorităților române, în strânsă colaborare cu platforma, pentru a demantela acele rețele de trolli și boti care generează astfel de materiale, iar mai apoi să se implementeze mecanisme eficiente de monitorizare și intervenție, pentru a identifica și a elimina rapid conținutul propagandist sau manipulativ.”

Ar fi necesar ca statul să gândească o strategie pentru a contracara dezinformarea din online, una finanțată, creată de profesioniști și tratată ca o campanie electorală în care se investesc milioane de euro?

“Este imperios necesar ca statul să gândească și să implementeze o strategie clară și coerentă pentru a contracara manipularea și propaganda din online care reprezintă o amenințare directă la adresa democrației. Nu putem să ne ascundem – dacă nu acționăm rapid și decisiv, aceste campanii bine puse la punct vor continua să submineze valorile fundamentale ale societății noastre și să influențeze alegerile, opinia publică și chiar destinul națiunii. Este o prioritate națională, iar statul trebuie să își asume această responsabilitate cu seriozitate și determinare.”, a concluzionat președintele IICCMER.