Cotidianul: Au trecut șase luni de când sunteți în fruntea statului. Care este cea mai mare problemă pe care o puteți numi acum, după aceste luni de mandat?
Președintele Nicușor Dan: Sunt exact cinci luni și au fost ieri. N-aș spune probleme. Sunt provocări pe termen scurt, mediu și lung. Provocările pe termen scurt sunt deficitul, bineînțeles, și chestiunile care țin de securitate, fără ca securitatea românilor să fie în pericol, numai că trebuie să ne mișcăm repede în ritm cu lumea. Iar pe termen mediu și lung, evident, economia și justiția, că ele sunt pilonii dezvoltării și, imediat după, pe chestiuni de dezvoltare concretă, sănătatea și educație. Cam acesta este tabloul.
Și ordinea priorităților dumneavoastră care este?
În perioada care a trecut a fost o chestiune de reprezentare externă. Mai ales după niște alegeri anulate a fost o curiozitate despre ce este România și o încercare de a prezenta faptul că suntem în normalitate, că, chiar dacă avem deficitul, mergem în direcția bună. Și că democrația românească este stabilă, deci asta a fost pe plan extern.
Pe plan intern, formarea unei coaliții într-un context cu o fragmentare parlamentară specială, ca să-i spunem așa, formarea guvernului și chestiunea deficitului, de care imediat după ce s-a format guvernul s-a ocupat mai mult guvernul decât președintele.
Apropo de anulare alegerilor, pentru că se împlinește un an în curând de la acea decizie a Curții Constituționale. Până să se împlinească anul, vom avea un raport asumat de dumneavoastră ca șef al statului, în care să prezentați mai în detaliu ce s-a întâmplat, de fapt, în noiembrie și în decembrie anul trecut?
Nu știu dacă o să fie până în 6 decembrie, dar o să fie relativ curând poza de ansamblu.
Cam câte informații?
Fără ca asta să însemne că lucrurile, cercetările nu vor continua.
Cercetările în justiție, cercetările penale?
Nu, inclusiv pe situația de fapt. Pentru că tot timpul dau exemplul ăsta în chestiuni de interferență străină. Momentul în care ajungi să dovedești că a fost o interferență străină poate să fie destul de îndepărtat în timp. Ca să nu vorbim de România, tot dau exemplu acesta cu raportul Marii Britanii despre acțiuni și cibernetice, și de dezinformare ruse, din 2016 și raportul a fost în 2025. Se întâmplă ca pentru un anumit tip de fenomene, tu să intuiești de unde vin, dar până ca să poți să faci demonstrația, asta mai durează.
La un an de la anularea alegerilor, credeți că Rusia încă mai încearcă să influențeze societatea noastră din punct de vedere politic?
Fără niciun fel de discuție, da.
Ați discutat și cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, despre acest subiect? Pentru că tocmai a avut alegere acolo și a obținut o victorie în fața Rusiei.
Desigur, da. Desigur că ăsta este un subiect de dialog reciproc.
Învățăm și o lecție din Republica Moldova?
De altfel, pe partea de securitate cibernetică, România a fost una din țările care a ajutat substanțial Republica Moldova. Pe partea de dezinformare, bineînțeles că e treaba fiecăruia dintre state.
Citește prima parte a interviului aici
Pe partea de securitate cibernetică, instituțiile noastre sunt bune și am ajutat la momentul potrivit, cum au ajutat și alții. Pe partea de dezinformare, învățăm și noi de la ei și ei de la noi. Diferența dintre alegerile noastre din noiembrie și alegerile Moldovei de acum câteva săptămâni este că noi nu am fost pregătiți, adică nu ne-am așteptat la ce a venit, pe când la ei nu s-a întâmplat ceva fundamental diferit față de alegerile din 2024, în care au văzut niște fenomene, în care au avut aproximativ 10% voturi cumpărate de rețeaua Șor. Acum au reușit să fie pregătiți față de fenomenul acesta.
Și acum noi suntem pregătiți?
Suntem pregătiți. Pe partea de alegeri, dacă am avea orice fel de alegeri naționale săptămânile următoare, am fi pregătiți. Pe partea de dezinformare și de combatere în timp real a fake news-urilor, de exemplu, și a interpretărilor tendențioase, încă nu suntem. Dar într-un regim de campanie am putea să le facem față.
Dacă ar fi să vorbim în procente, dumneavoastră, ca șef al statului, cât anume știți din ce s-a întâmplat anul trecut cu anularea alegerilor?
Aș spune că sunt două sau trei componente principale. Deci ceea ce știm, știm modul în care s-au influențat rețele de socializare. Asta o știm.
Și știm exact cine le-a influențat?
Aici urma să spun. Deci știm cum s-a făcut. Știm că pentru o parte din fire, fie pe conturi false, fie pe agenții de publicitate care au plătit pentru publicitate online, care au plătit, avem dovada că ele se duc în Rusia. Ce nu știm, în continuare, este cine este compania care a coordonat, care a făcut toată strategia. Nu știm.
Și de asemenea știm extrem de puțin despre fluxurile de bani. Adică mai puțin chestiune pe care sunt cunoscute publicul. Bogdan Peșchir și toate astea.
Ce ne-a prezentat Procurorul General?
Nu, asta se știe înainte de raportul procurorului, adică se știe cam de acum 8-9 luni. Nu știm foarte mult despre, pentru că ce știm, și din nou ne-a spus procurorul general, că lucrurile au început cu o scanare sociologică în 2019. Știm compania care a făcut-o? Nu știm cine a plătit-o și cât a costat.
Dar știm că toate ițele acestea, toate firele, duc la Kremlin?
Știm că o parte dintre ele se duc la Kremlin, da. Știm mai mult. Adică e mult mai evident în Moldova decât în România. Dar pentru România sunt, așa cum am zis, fie conturi, rețele de conturi care sunt acolo, fie firme de publicitate online care sunt acolo. E posibil că pe alegerile din România să fie fost și cumva există suspiciuni pentru o rețea de români care să fie fost în spatele lui Călin Georgescu. Unele informații sunt mai cunoscute, altele sunt mai puțin cunoscute, altele sunt doar la momentul ăsta, doar la nivel de intuiție.
Dar totuși, ca președinte al statului, puteți afirma cu siguranță că o parte din acești oameni sunt conectați la Moscova?
Pot afirma 100% că partea importantă din campania lui Călin Georgescu a fost direcționată de la Moscova.
Consilierul dumneavoastră, consilierul prezidențial Ludovic Orban, spune așa: cum nu a putut SRI să vadă rețelele de oameni care atentau la ordinea constituțională? Cum îi răspundeți domnului Orban?
O întrebare foarte pertinentă. Răspunsul este că, în linii mari, această rețea era cunoscută. Adică, asta este treaba unui serviciu de informații. De la terorism până la ordinea constituțională să vadă care sunt potențialele pericole și potențialele rețele. Și, în felul ăsta, ei urmăresc diferiți oameni. Asta e treaba lor.
Deci era treaba SRI?
În mare măsură, da. Și ei au poza corectă, în opinia mea, a acestor rețele. Ce nu au văzut ei, nu au văzut mecanismul tehnic care a făcut ca intenția de vot pentru Călin Georgescu să sară de la 3% cum așteptau ei și cum așteptam noi toți, la 23%. Asta nu au văzut.
Și cine plătește totuși pentru această neglijență în serviciu, să-i spuneam, sau orbire în funcție publică?
Vă dați seama. Am discutat la un moment dat cu un diplomat străin, chiar în primele săptămâni de mandat și i-am ridicat dubiul ăsta. El mi-a spus: nici noi n-am văzut.
Diplomați străini dintr-o țară importantă?
Prietenă, dintr-o țară prietenă. Deci România nu este singură pe lume. Este într-o rețea de state care gândesc la fel. Serviciile colaborează. Evident că niciuna din țările aliate României nu și-a dorit o anulare, un fenomen ca cel care a adus la anulare alegerilor în România și deci că orice informație ar fi avut, ar fi comunicat. Dar am fost, iată, toți surprinși de abilitatea tehnologică.
De acord, dar totuși mesajul pe care ar trebui să-l dea statul român către proprii cetățenii, în primul rând, n-ar trebui să fie acesta? Cine greșește, chiar și din SRI sau din serviciile secrete, plătește totuși pentru că a pus democrația românească în pericol?
Da. Când o să vedem raportul, o să răspundem și la întrebarea asta.
Că n-a plătit nimeni din SRI, nici măcar cu funcția. Nu credeți că e o problemă asta, cel puțin de percepție sau de comunicare pentru cetățeni?
Eu am încercat, am pus întrebarea asta și v-am dat un răspuns care, în opinia mea, este echilibrat, rezonabil. În sensul că au făcut mult din ce erau obișnuiți să facă, să aibă o imagine reală a rețelelor, fără să aibă o imagine a acestui mecanism tehnologic care a fost absolut nou pentru toată lumea. Adică nu s-a văzut, de exemplu, la alegerile din Moldova de anul trecut.
Apropo de serviciile secrete, e o temă așteptată și o numire așteptată pe care trebuie să o faceți, cel puțin la SRI, dar sigur mai există și SIE și alte servicii secrete. Cum merg negocierile cu coaliția de guvernare? Pentru că acolo se va decide totuși numirea politică într-o negociere cu coaliția și un vot în Parlament.
Da, nu vreau să spun multe despre asta. Nu ne permitem să facem jocuri din astea. Eu să trimit nume, Parlamentul să-l respingă. Când o să avem un nume agreat, o să-l aflați.
Și când o să avem?
Interval mediu din momentul ăsta. Un interval de lungime medie.
Până la finalul anului?
Până la finalul anului, la început anului viitor, ceva de genul.
Dar nu credeți că ar fi trebuit deja să numiți șefii serviciilor secrete? Sunteți de cinci luni, cum ați spus, în funcție.
Nu, eu cred că ce este important este ca aceste servicii să funcționeze. În momentul de față, bineînțeles că dacă vorbim de SRI, neavând ca intermediar un director civil, lucrez direct cu ei. Eu cred că în momentul ăsta funcționează.
Numele acestea scurse pe surse sau aruncate intenționat pe surse: domnul Lazurca și domnul Zbârcea, au fost numele propuse de dumneavoastră atunci la întâlnirea de la Guvern?
Evident că nu o să vă spun nimic din discuțiile pe care le-am avut și le avem pe subiectul ăsta.
Dar pe domnul Lazurca vi-l doriți în continuare la șefia unui serviciu secret? Despre asta ați vorbit public.
Nu, am spus despre domnul Lazurca. Am spus că e o persoană pe care o cunosc, e o persoană competentă și o persoană care poate să exercite o funcție de nivel național. Asta e ce am spus și în momentul de față o exercită pe cea de consilier prezidențial.
Unde l-ați cunoscut? În timpul studiilor din Franța?
Am fost studenți în același timp, bineînțeles, eu la științe exacte, domnia sa la științe umane la Paris.
Și ați păstrat legătura? De atunci au trecut 30 de ani, cred.
Mai mult decât sporadic, da. Evident că ne-am mai întâlnit când și când.
Și pe domnul Zbârcea îl cunoașteți?
Pe domnul Zbârcea îl cunosc, da, bineînțeles. Am fost colegi în Liga Studenților în anii 90-92.
Și ați păstrat o legătură?
De asemenea, știți că domnul Zbârcea conduce un cabinet, o casă de avocatură și în natura preocupărilor mele, ca să spun așa, ne-am tot intersectat.
V-a apărat domnul Zbârcea în vreun proces pe care l-ați avut?
Eu am fost, cred că am fost mai des adversari cu casa domniei sale de avocatură. Am avut și o lungă discuție când eram primar, reprezentau o firmă cu care trebuia să gestionăm un contract, deci am avut contracte frecvente.
Nume înțeleg, nu puteți să ne spuneți despre șefia serviciilor secrete, dar măcar puteți să ne spuneți dacă în discuțiile cu liderii coaliției de guvernare ați discutat concret despre aceste numiri?
Nu pot să vă spun despre ce numire am discutat, pentru că aștept să se termine discuția și o să aveți niște nume și un vot și o să închidem.
Dar vă mai mențineți afirmația că veți numi la șefia serviciilor secrete oameni din afara partidelor sau din afara politicii?
Îmi doresc asta, da.
Asta vă doriți, dar chiar asta veți face?
Cum v-am spus, numirea pe care o să o fac o să fie în acord cu partidele din coaliție ca să nu generăm o tensiune suplimentară a societății.
Să închidem această poveste cu anularea alegerilor. Când ați fost recent la o reuniune cu liderii europeni, le-ați lăsat un raport despre anularea alegerilor. Acel raport al procurorului general, pe care ați spus că urmau să-l citească în avion liderii europeni. Ați primit reacții?
Da, mi s-a spus că e foarte interesant (n.r. – de) câțiva lideri. Mi-au spus că a fost foarte interesant ca fenomen și pe care, în parte, îl găsesc în țările lor.
Puteți să ne spuneți cine au fost acești lideri?
Nu cred că… Lideri europeni, cei 26 în afara de mine. Nu știu dacă e diplomatic să spun exact ce, cui, în ce avion s-a urcat.
Și să închidem acest subiect. L-ați reevaluat pe procurorul general a României după acest dosar privind anularea alegerilor?
Sunt două lucruri diferite. Una este acest raport pe care l-am felicitat, pentru că e o muncă foarte serioasă. Pe de altă parte, întreaga activitate în care, inclusiv prin interacțiunea pe care am avut-o din poziția de primar, câte au fost poate 50 de dosare de importanță mică și foarte mică, nu am văzut o activitate. Nu am văzut o activitate. Nu am văzut… sunt două lucruri diferite: DNA și parchetul general. DNA este marea corupție. Acolo clar nu se vede o încercare de a aborda tranșant marea corupție.
La Parchetul General au fost niște încercări de organizare în interior, pe care le-am văzut, dar nu am văzut o voință de a… pe fiecare din aceste domenii, pe care mai importante sau mai puțin importante, de a le trata sistematic și cu voință de a le rezolva.
De când ați ajuns, dumneavoastră, președintele României, nu vedeți mari schimbări nici la DNA, nici la parchetul general?
Așa este, da. Asta ar fi formularea. Bineînțeles că tipul acesta de schimbări pentru Parchetul General, care are nu știu câte dosare noi sunt pe an, între două și cinci milioane de dosare noi, nu se pot face schimbări în cinci luni. Însă fiecare dintre procurorii șefi are un mandat care se apropie de trei ani în momentul ăsta.
Se vor termina mandatele lor în martie anul viitor. Și luați în calcul în acest moment o prelungire a mandatelor pentru șeful DNA și pentru procurorul general?
Mai degrabă nu.
Dar urmează o negociere cu ministrul Justiției?
Fără discuție și urmează un proces de evaluare și multe discuții pentru a înțelege toate detaliile fenomenului, discuții care au început deja.
Dar dacă ministrul justiției vă propune exact aceste nume, ce veți face? Veți refuza? Pentru că aveți acest drept legal, constituțional.
Eu pornesc de la premisa, așa ca și în discuția mai rece de acum câteva minute despre șefii serviciilor, să nu ieșim public ca să facem un joc de voință, ci dimpotrivă să avem un acord pe modul în care se va desfășura procesul.
Pe discuția aceasta despre implicarea serviciilor în lupta anticorupție, care ar trebui să fie totuși linia roșie pe care nu ar trebui să o depășească serviciile secrete? Nu riscăm sau nu riscați dumneavoastră să vă întoarceți în epoca protocoalelor secrete din mandatul președintelui Traian Băsescu?
Eu cred că este un lucru foarte, foarte simplu aici. Atâta timp cât operatorul de servicii secrete, serviciul secret, se oprește în momentul în care a sesizat un fenomen și l-a transmis la parchet și mai departe doar procurorul se ocupă, cred că asta este suficient. Bineînțeles că toate lucrurile astea, toate limitele astea juridice trebuie scrise cu creionul pe hârtie într-un plan de acțiune care urmează, că strategia națională de apărare este un document cumva generic, conceptual, dar ea are un plan de acțiune și acolo trebuie să facem, să punem toate limitele astea juridice, astfel încât lucrurile să fie clare.
Deci va fi un document asumat public, nu un protocol secret, asta spuneți?
Va fi un document asumat de CSAT.
Și când se va întâmpla asta în CSAT?
Deocamdată suntem la faza, mai avem o lună pentru a veni cu strategia națională de apărare, document cu care o să ieșim, practic undeva la jumătatea lui noiembrie. Și acolo o să fie puse în cuvinte ce am spus eu acum, nu în termeni juridici, dar și imediat după în acest plan de acțiune vom pune în termeni juridici. Asta este cert. Nu o să avem o interferență a serviciilor cu actul de justificare, nici în faza de cercetare.
Deci nu va fi un câmp tactic, cum spunea domnul Dumbravă, Dumnezeu să-l ierte?
Nu va fi un câmp tactic, da.
Citește și: Mai e Drulă favoritul lui Nicușor Dan pentru Capitală? Răspunsul președintelui
Dar nu credeți că o decizie din CSAT este inferioară unei legi sau unei hotărâri de guvern?
Strategia națională de apărare va fi o lege a Parlamentului. Va fi un document public asumat de Parlament și aici vor fi puse, fără mari detalii, vor fi puse principiile.
Printre care și această implicare a serviciilor secretate de anticorupție?
Implicarea serviciilor secrete în fenomenul corupției și, totodată, delimitarea foarte clară între ce fac unii și ce fac alții.
Traian Băsescu a fost în spatele acestei idei?
Nu! Este în strategia actuală de apărare, deci cea care a fost votată de Parlament în sfârșit de 2020 sau început de 2021, cred că început de 2019 sau 2020.
Atunci au fost alegerile prezidențiale
Deci 2020 trebuie să fie. În strategie este pomenit fenomenul corupției de vreo două sau trei ori ca amenințare. Însă această pomenire nu a fost declinată într-un mecanism administrativ. Adică așa cumva generic. Corupția, educația și tot ce se întâmplă în societatea românească au legătură cu securitatea națională.
Citește și: „Vrem spitale, nu catedrale!” Nicușor Dan: Niciodată nu am avut această scandare
Acum o să fie expres. Și este ceva, este o dezbatere pe care societatea a avut-o inclusiv în perioada de campanie electorală. Pentru că trebuie să o spunem foarte clar. Am avut-o de cel puțin 10 ani. Avem o scădere a luptei anticorupție.
Dumneavoastră ați dat șpagă vreodată?
Nu mi-aduc aminte.
Nici la medic? La profesor?
Nu știu.
Un pachet de cafea?
Cred că trebuie să cobor în trecut. Vă rămân dator cu răspunsul.
China va fi pomenită în strategia națională de apărare?
Foarte probabil, da. Pentru că este un actor geopolitic extrem de important.
În ce termen va fi menționat acest stat?
Foarte probabil, așa cum se întâmplă deja, o relație comercială firească cu o economie foarte importantă cu niște limite pe sectoarele strategice care să țină cont de alinierea noastră strategică cu partenerii, cu Statele Unite, cu Europa, cu partenerii care gândesc la fel.
Ați pune China pe același plan cu Rusia?
Nu, ca amenințare.
Ca amenințare?
Pentru că avem o diferență clară de interferență rusă în societatea românească, inclusiv în alegeri, inclusiv în, aș spune eu, în perioada post-electorală de acum din 2025, pe când față de China, bineînțeles că există o poziționare a Chinei pe care o cunoaștem cu toții pe scena globală, un ajutor pe care îl dă Rusiei în războiul ăsta cu Ucraina, dar față de România există o diferență importantă.
Lui Călin Georgescu îi vedeți un sfârșit de carieră politică?
Desigur, da.
Da?
Eu cred că doar faptul că noi nu am dat în mod complet descrierea biografiei sale face ca oamenii încă să îl crediteze pe acest personaj.
Vai cat e de prost. De la asta luati lumina ? Vai de capul vostru :))