Între propagandă electorală și gargară consumeristă

Ediția din acest an a celui mai vechi târg de carte autohton a strălucit din nou la capitolul sloganuri bombastice: „Peste 850 de evenimente editoriale și profesionale – record în istoria manifestării, peste 300 de expozanți, sute de mii de titluri și invitați speciali…” și a dezamăgit în ceea ce privește organizarea, oferta editorială, reducerile de preț „frustrant de insignifiante” și izul electoral.

Numărul foarte mare de iubitori de carte prezenți la Târgului Internaţional Gaudeamus 2016 – peste 125.000 de vizitatori – reconfirmă sloganul sub care s-a desfăşurat şi în acest an “cel mai citit târg de carte din România”, eveniment reper în peisajului cultural românesc de peste două decenii. A fost o ediție în care politicul și-a făcut simțită prezența cu mult înaintea deschiderii evenimentului, după anunțarea posibilei transformări în instituție bugetară a Radioului public – organizatoarea Târgului Internaţional Gaudeamus – prin desființarea taxei radio. A fost, de asemenea, o ediție la care avut au avut loc lansări de carte dedicate Casei Regale a României și filmului autohton, o ediție la care China – invitatul de onoare – a prezentat publicului din România peste 2.000 de titluri, din programul evenimentului nelipsind nici recitalurile de muzică sau evenimentele create special pentru copii.

Un târg trist, lipsit de prospețime. Scrisoare deschisă

Cât despre satisfacția vizitatorilor celei de-a 23-a ediții a târgului desfășurat la București, am putea spune că a fost sub așteptări, dacă avem în vedere scrisoare (deschisă) primită aseară, pe adresa publicației noastre, din partea unei cititoare dezamăgite prezentă la fața locului în ultima zi a evenimentului:

„Mărturisesc că am fost foarte dezamăgită de aceasta ediție a Târgului Gaudeamus 2016. Abia am reușit să găsesc patru cărți – niște chilipiruri, ceva autori clasici – și asta pentru că m-am ambiționat să nu plec acasă cu mâna goală, dacă tot am batut drumul până la Romexpo. Standurile, mult mai mici la unele edituri importante, Polirom de exemplu, mi s-au părut fade, minimaliste, într-un cuvânt – oribile. Am remarcat la ediția din acest an o explozie a pieței de carte «self help», acele volume practice cu titlul «Cum să…». M-am lovit peste tot de cărți motivaționale, dar și de cărți de bucate, de cărți pentru copii și adolescenți. Apoi am remarcat multitudinea editurilor «no name» (mă întreb cum reușesc oare să supraviețuiască în actualul climat?) și editurilor mici, dar și spatiul înghesuit, meschin pe care l-au avut la dispoziție (mese pe care abia dacă puteau fi etalate trei cărți – și alea indoielnice). Părerea mea este că mai bine de 10% din oferta acestei ediții a fost reprezentată de cărțile spirituale, creștine și yoghine. Am avut pentru câteva clipe senzația că mă aflu la Iași, la pelerinajul Sfintei Cuvioase Parascheva. Trist este că editurile, și cele mici și cele mari, au venit anul acesta cam cu aceleași titluri din 2015. Și cu aceleași reduceri. De cărțile care mă interesau nu m-am putut atinge, prețurile chiar și reduse erau cu 10-15 lei mai mari decât pe librăriile online. Ce-i drept, nici spațiul în sine, descurajant, neaerisit și lipsit de culoare de trecere (cu greu reușeai să te strecori printre rafturi) nu a ajutat prea mult… Să nu uit nici de Ziarul Târgului, realizat într-un tiraj zilnic de 7.000 de exemplare, de către o echipă redacţională de la Caţavencii, lucrat în grabă, plin de texte neglijent scrise (de la typos la chestii de conținut).” – Alexandra Neagu, 39 de ani, București

Paul Cernat: Au avut de data asta o prestație deprimantă

Opinia cititoarei este împărtășită, în mare parte, și de reputatul critic și eseist Paul Cernat, care notează pe pagina sa de facebook impresiile la cald la finalul Târgului:

„Sâmbătă, 19 noiembrie, prima zi – pentru mine – la Gaudeamus 2016. Caldura mare, sufocantă chiar. Cărți bune dibuite printre discursuri politico-electorale și promovări ieftine… Revin mâine cu noi impresii. (…) Duminică, 20 noiembrie. S-a terminat și Gaudeamusul ăsta. N-a fost chiar așa de rău, cu toate minusurile lui… Dincolo de bla-bla-urile propagandistice și de gargara consumeristă, cărți bune au fost mai multe decât putem duce/citi/cumpăra. Pe multe o să le comand prin internet, pentru că reducerile de prețuri au fost frustrant de insignifiante aici. Târgul a rămas, ca de fiecare dată, o ocazie de a întâlni oameni pe care nu i-ai mai văzut de mult, și de a vedea sur place oferta unor edituri pe care altminteri nu o poți decât aproxima. Editurile mari au fost, previzibil, în top ca ofertă (cu Polirom – prima pe literatură autohtona, Humanitas – pe ici, pe colo, într-un anume regres, dar ambele aproape umăr la umăr cu traduceri din scriitori chinezi, Humanitas chiar pe primul loc). Cele mai multe cărți le-am primit de la Polirom și le-am cumparat de la Tact, dar am apreciat standurile editurilor Cartier, Universității din Iași sau Tracus Arte. Din nefericire, edituri altădată de prim-plan au avut de data asta o prestație deprimantă. Dar, mă rog, două zile poate fi prea puțin relevant pentru o imagine de ansamblu. Din păcate, cu excepția unui Springtime amărât, n-ai unde să mănânci în incinta târgului, iar cu excepția treptelor – n-ai unde să stai să-ți odihnești oasele”.

Topul vânzărilor și cele mai importante premii…

„Un joc fără reguli. Despre imprevizibilitatea istoriei” de Lucian Boia, „Inocenții” a Ioanei Pârvulescu, sau „Jamila Cuisine” de Geanina Staicu-Avram, au fost printre cele mai vândute titluri la Gaudeamus 2016.
Cea mai bine vândută carte la Editura Humanitas a fost „Un joc fără reguli. Despre imprevizibilitatea istoriei” de Lucian Boia, urmat de Ioana Pârvulescu cu „Inocenții” și „Aștept să crăpi (de astăzi în prime-time)” de Radu Paraschivescu. Pe locul patru s-a clasat Clotilde Armand cu „Am ales România. Povestea mea”, urmată de Alexandru Dragomir cu „O teză de doctorat la Dumnezeu. Exerciții de gândire”.

Topul vânzărilor la editura RAO este condus de volumul „Infernul”(ediția de film) de Dan Brown. Urmează „Prețul demnității — o istorie altfel” de Laura Ganea, „Crăciun la New York: rețete și povești”, „În bucătăria lui Joseph” de Joseph Hadad, și „Biblia în pictura universală”.

La Editura Nemira pe primul loc în topul vânzărilor s-a situat cartea „Zgomotul timpului” de Julian Barnes, urmată de „Istoria megalomaniei” de Pedro Arturo Aguirre, „Cu ultima suflare” de Paul Kalanithi, „Pacea eternă” de Joe Haldeman, și „Arhanghelul Raul” de Ovidiu Eftimie.

Pe primul loc în clasamentul vânzărilor s-a situat, la Polirom, volumul „Ulysses, 732. Romanul romanului”, de Mircea Mihăieș urmat de „Scrisori către Vera”, de Vladimir Nabokov. Pe locul al treilea s-a situat „Meseria de Romancier”, de Haruki Murakami, urmat, pe locul patru, la egalitate, de volumul „Coajă de nucă”, de Ian McEwan și „Dragoste la 17,50 $”, de Charles Bukowski. Pe locul al cincilea s-a aflat „Viața și Opera” de Cristian Tudor Popescu.

La Cartea Românească, pe primul loc s-a clasat cartea „Iubirile de tip pantof. Iubirile de tip umbrelă…”, a lui Matei Vișniec, pe locul al doilea — „Doi într-o carte (fără a-l mai socoti pe autorul ei). Fragmente cu Radu Petrescu și Mircea Nedelciu”. Pe locul al treilea — „Imagini, litere și documente de călătorie”, de Gheorghe Crăciun, urmat de „Năluca” scrisă de Octavian Soviany și de „Șoseaua virtuții” de Cristian Teodorescu.

• Trofeul pentru Cea mai râvnită carte a târgului, stabilit tot prin Votul Publicului, a revenit Editurii Arthur, pentru seria „Harry Potter” de J. K. Rowling;

• Premiul de Excelenţă, în valoare de 10.000 lei a fost decernat Editurii Tracus Arte, pentru susţinerea generoasă şi amplă a literaturii române contemporane.

• Premiul pentru traducere “Antoaneta Ralian”, decernat pentru traducători din limba română într-o limbă străină şi dintr-o limbă străină în limba română a fost acordat la această ediţie Ioanei Ieronim – pentru traducerea volumului „House of the People – When Big Is Not Beautiful”, apărut la Editura Vremea. De asemenea, Greta Tartler a fost premiată pentru traducerea volumului „Poetry and Science – An Anthology of Contemporary Authors from Romania”, apărut la Editura Vremea (acordat pentru traducere din română într-o limbă străină), iar Veronica D. Niculescu, pentru traducerea volumului „Scrisori către Vera” de Vladimir Nabokov, apărut la Editura Polirom (pentru traducerea dintr-o limbă străină în limba română).