România, alături de Bulgaria, a atras cele mai puține investiții străine directe în regiune în ultimii ani, după ce în perioada de dinainte de declanșarea crizei economice ocupa prima treaptă, împreună cu Polonia, în topul celor mai mari volume de investiții, conform studiului „Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România“, realizat de Consiliul Investitorilor Străini în colaborare cu Academia de Studii Economice.
Cu o poziție geografică strategică, o piață de dimensiuni mari și costuri scăzute ale forței de muncă, România deține un set consistent de factori atractivi pentru investiții străine directe (ISD), capabili să o transforme într-o destinație prioritară pentru capitalul străin după deschiderea economică de la începutul anilor ’90. În același timp însă, cadrul legislativ inert, alături de lipsa unor măsuri orientate spre atragerea investitorilor, cărora li se adaugă instabilitatea politică din ultimii ani, reprezintă o bună parte a cauzelor pentru care România nu este astăzi un pol al ISD în regiune. Performanțele scăzute ale României în atragerea investițiilor străine au mai multe surse aferente cadrului legislativ de după 1990.
3,05 miliarde euro, aceasta este valoarea fluxurilor de ISD în 2015
Absența unei strategii de atragere a ISD
O primă cauză o reprezintă lipsa unui document strategic care să se refere în mod concret la stimularea ISD. Existența unei strategii pentru atragerea ISD este esențială pentru determinarea așteptărilor economiei de la ISD, ca și pentru stabilirea rolului și importanței acestora pentru dezvoltarea economică. Începând cu anul 2008, Documentele de Politică Industrială, cele mai apropiate de ceea ce a cunoscut România ca strategie pentru investițiile străine, nu au mai fost concepute; după această dată au fost înlocuite de strategiile dezvoltate ca obligații asumate în calitate de membru al UE, mult prea generale pentru a îndeplini rolul necesar din perspectiva stimulării ISD.
Lipsa sectoarelor strategice de atragere a investițiilor este o altă sursă de incertitudine pentru investitori, cărora nu le rămâne decât să ia decizia de investire pe bază de fler. România nu a avut după 1990 o viziune coerentă și nici obiective care să indice motorul de dezvoltare economică în viitor, în contextul unei economii tot mai integrate la nivel global.
A doua cauză rezidă în lipsa pârghiilor economice de atragere a ISD. În schimb, România are un sistem de facilități fiscale și financiare generalizat, aplicabil în principal companiilor mari, care nu face diferența dintre investitorii autohtoni și cei străini. La momentul actual, există două scheme de ajutor de stat pentru care pot aplica atât firmele naționale, cât și cele străine:
• Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor ce promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă (HG 332/2014), care are în vedere toate sectoarele economice.
• Schema de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie (HG 807/2014), dedicată tuturor sectoarelor economice. Ajutorul acordat este nerambursabil și diferă în funcție de regiunea de implantare a investiției.
17,8% este procentajul cu care fluxurile de ISD au scăzut în 2007 față de 2006
Agenții românești ineficiente
A treia cauză ține de eficiența scăzută a agențiilor românești de atragere a investițiilor, care nu au sugerat că ar avea o poziție de forță ca partener de negocieri pentru investitorii străini sau ca reprezentant guvernamental. Din nefericire, România nu are experiența unei agenții de succes în atragerea ISD. Schimbările care privesc instituția publică cu care investitorul străin ar trebui să intre în contact sunt frecvente. Deși o bună parte a atribuțiilor în promovarea ISD sunt transferate de la o instituție la alta o dată cu schimbarea numelui agenției, simpla redenumire a acesteia sau transferul coordonării de la Guvern la Ministerul Economiei – și invers – se pot dovedi bulversante pentru investitori.
De la extaz la agonie
Fluxurile de ISD în România au crescut simțitor în perioada 1999-2006, de la 0,96 mld. euro la 8,68 mld. euro (o creștere de aproape 9 ori sau o creștere în ritm anual mediu de 46%), însă în anul 2007 fluxurile de ISD au înregistrat o scădere de 17,8% față de 2006. Cel mai bun an pentru ISD în România a fost 2008, singurul în care țara noastră a fost „performerul regiunii“, depășind liderul de necontestat al întregii perioade, Polonia. Optimismul investitorilor în anul 2008 a fost stimulat de ameliorarea cadrului instituțional și legislativ sub auspiciile aderării la UE, creșterea ofertei de privatizare și a unei perioade de expansiune economică la nivelul economiei globale. La momentul respectiv, Polonia și România se distanțaseră clar ca state preferate în topul investitorilor. Din nefericire însă, România își pierde atractivitatea pentru investitorii străini după anul 2009, în contextul frământărilor economice și politice naționale și al efectelor crizei financiare globale, care încep să se resimtă și în regiune. Fluxurile de ISD scad drastic și sunt de aproape trei ori mai mici în anul 2009 decât cu un an în urmă, similar situației din Ungaria și Bulgaria.
De departe însă, cel mai slab an pentru ISD după 2008 pentru România a fost 2011, în care fluxurile de ISD au fost de mai mult de 5 ori mai mici față de cele din 2008. Îngrijorător pentru România este nivelul redus al fluxurilor de ISD și în perioada de până în 2015, fluxurile de ISD în 2015 având numai valoarea de 3,05 mld. euro, însă pe fondul unei tendințe ușor ascendente după 2011. România și Bulgaria sunt, în aproape întreaga perioadă analizată, sub-performele regiunii, cele două economii atrăgând în medie fluxuri de ISD de 3 ori mai mici (Bulgaria) și 2,3 ori mai mici (România) față de Polonia, dar și de 1,8 ori mai mici (Bulgaria) și de 1,35 ori mai mici (România) față de Cehia. La nivel de medie, România este comparabilă cu Ungaria – fluxurile medii de ISD au fost de 3,88 mld. euro în Ungaria și de 3,5 mld. euro în România –, însă volatilitatea lor în decursul perioadei 2003-2015 a fost ușor mai ridicată în cazul României.
8,68 miliarde euro reprezintă fluxurile de ISD din România în perioada 1999-2006
Experiența pozitivă a Poloniei
Spre deosebire de România, Polonia are o viziune pe termen mediu pentru atragerea investițiilor, dezvoltată prin programul pe 12 ani pentru sprijinirea investițiilor de importanță majoră, pentru perioada 2011-2023, și care reprezintă principala bază de acordare a subvențiilor. Guvernul polonez a stabilit 7 sectoare prioritare vizate de ajutorul de stat: sectorul auto, sectorul aparatelor electrocasnice și electronice, aviație, biotehnologie, procesarea alimentelor, servicii moderne și cercetare-dezvoltare. Suplimentar, sprijinul este acordat și companiilor care realizează investiții semnificative cu scop productiv în alte sectoare. Criteriile de acordare a ajutorului de stat sunt clare: sprijinul este furnizat fie pentru crearea de noi locuri de muncă, fie pentru investiții noi. În plus, sunt acordate stimulente pentru investiții în zonele economice speciale, sub forma scutirii de impozitul pe profit. Polonia are în prezent 14 zone economice speciale și 76 de parcuri industriale. Agenția poloneză de informare și investiții străine (PAIiIZ) facilitează contactul investitorilor cu autoritățile centrale și locale, se ocupă de identificarea furnizorilor și a contractorilor și pune la dispoziție informații despre mediul legal și economic. În plus, agenția intervine în mod direct în stabilirea proiectelor de investiții prioritare și se ocupă de fluxul documentar pentru obținerea sprijinului financiar din partea statului. De asemenea, Ministerul Dezvoltării Economice are în subordine alte două departamente implicate în atragerea investițiilor: Departamentul de sprijin pentru investițiile mari și Departamentul de cooperare internațională.
Lipsă de vizibilitate
România a avut 6 agenții de atragere a investițiilor în 26 de ani, în prezent instituția care se ocupă de atragerea investițiilor străine fiind Direcția de Investiții Străine (InvestRomania), aflată în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Faptul că face parte integrantă dintr-un departament mai larg crește lipsa de vizibilitate a instituției pentru investitorii străini și poate sugera că România nu este atât de mult interesată de atragerea investițiilor străine.“
Stocuri mici
În anul 2015, România a avut al doilea cel mai mic stoc de ISD din regiune, deși acesta a crescut de 12 ori în intervalul 1999-2015. Cehia, Polonia și Ungaria au pornit de la valori ale stocului de ISD semnificativ mai mari decât România și Bulgaria, unul dintre argumente fiind acela că privatizările s-au realizat într-un ritm mai accelerat în primele țări, astfel, acestea au atras mai multe ISD.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.