La miezul nopții. În crucea nopții. Poliția a sosit în trombă la adresa comunicată. Jandarmeria a ajuns în trombă la adresa comunicată. Armata a năvălit în trombă la adresa comunicată. ANI a apărut în trombă la adresa comunicată. DNA a alergat în trombă la adresa comunicată. SRI a aterizat cu arme și bagaje în trombă la adresa comunicată.
PNL a venit în trombă la adresa comunicată. Proprietarii casei cu fantome au fost luați pe sus. De la etajul unu la parter și invers. Le-au băgat reflectoare ionizante drept în ochi. I-au legat. I-au dezlegat. Le-au făcut duș rece. Le-au dat câte o țigară. Șapte proprietari erau. Cu diverse grade de rudenie la ei. Le-au luat amprentele.
Le-au cotrobăit prin dulapuri, pe sub pat, în găleata de gunoi. Le-au fost cercetate conturile de pe rețelele de socializare. Le-au controlat pașapoartele, periuța de dinți, cartea de identitate, cardurile bancare. În cămară? Ce să mai vorbim?! Un elicopter a survolat casa cu fantome din noapte și până-n zori. Capete de acuzare?
Oh, capete de acuzare, gârlă. Dar lasă. Ce zici că ziceau între ei năvălitorii oficiali de la poliție, DNA, armată, SRI, ANI, PNL, ISU. ISU? Ah, da, ISU. Anume că Președintele a pus ochii pe casa aia cu fantome din orașul, care oraș? Dar ce importanță mai are? Președintele are de gând să scoată un venit frumușel din casa asta cu fantome atunci când nu va mai fi președinte. O fi, c-o păți, năvălitorii oficiali dau din umeri, ei execută ordinele și atât. Trebuie să-i convingă pe proprietari să facă un act de donație.
Ce-i acolo, un act de donație?! E așa, ceva foarte ușor de făcut. O semnătură, parafăm, ne cărăm. Proprietarii ăștia însă, să vezi! Ce fel de proprietari?! Parcă n-ar fi oameni! Stau așa, relaxați, legați, dezlegați, murați cu apă de la pompieri, desmurați, uscați, trași de limbă, cercetați, luați în șuturi, ia vezi, proprietare! Capete de acuzare? Oh, capete de acuzare, gârlă. Păi să vedem. Stați jos acolo, o vorbă să n-aud! Aveți relații pe Facebook cu teroriștii din Madagascar?! Aveți. Uite-l pe ăsta! Sunteți prieteni cu el pe Facebook.
L-am identificat în regim de urgență. Băi! O vorbă să n-aud, sunteți friend cu el, ce să mai vorbim. Terorist sadea. Gata, v-ați ars, pârnaia vă mănâncă! Închisoarea, domnule comandant, șoptește o secretară, somnoroasă, cu părul vâlvoi. Lasă, ce mă înveți tu pe mine?! Și n-aveți autorizație de incendiu în regulă, zice pompierul pompierilor, unul burtos, mustăcios, văr primar cu Președintele, ce te joci!? Și pe perioada stării de urgență, ați organizat petreceri deocheate pentru parlamentarii PSD, strigă marele guru de la ISU, chiar el în persoană, ce te joci? E clar, cei șapte proprietari ai casei cu fantome au băgat-o pe mânecă, dar vezi, ce ți-e și cu proprietarii ăștia!
O vorbă nu scot. Îi legi, îi bați la tălpi, le pui dovezi și probe indiscutabile și indubitabile sub nas și ei, mucles, o vorbă nu scot, parcă-i doare la bască de instituțiile oficiale ale României care au venit buluc peste ei, ce te joci?! Și nici impozitele nu le-au plătit, se plânge Fiscul. Și au bombe și rachete și mitraliere în beci, am văzut noi cu ochii noștri, prin binoclu, zic cei unsprezece ofițeri de toate armele, stând smirnă acolo, în salonul mare al casei cu fantome, la interogatoriu.
Da, e clar, v-ați căptușit cu ani grei de închisoare, ce să mai vorbim, vai de capul vostru. Semnați actul de donație și ați scăpat, altă cale nu-i, e clar sau nu e clar?! Păi cum să nu fie clar? Dacă stăm bine și ne gândim, proprietarii ăștia, șapte la număr, fac parte dintr-o organizație mondială de hașiș, de heroină și de LSD, pun la cale o răzmeriță, o revoltă, o revoluție, fac contrabandă cu carne vie, umblă cu virusuri letale fără măsuri de protecție, înjură, scuipă pe stradă, parchează neregulamentar, înjură și se sclifosesc în locuri publice, nu trag apa la WC la stația de benzină, fac mișto de mai marii zilei, se scobesc în nas, spun minciuni de-ngheață apele, ce minciuni gogonate, fură curent, dar cum mai fură ei curent!
Iar ei, cei șapte proprietari, să vezi, îi doare la bască. Parcă s-au mai relaxat. Ba scot niște sunete ciudate, parcă ar fi un geamăt, un mârâit, da, uite dom’le, au început să mârâie, unul rânjește tare periculos, ia, luați seama! Ce se întâmplă? Păi se întâmplă că cei șapte proprietari sunt niște zombi adevărați, cu niște colți fioroși pe care, de-abia acum în al doișpelea ceas, îi vede toată lumea, dar cum s-o mai iei la sănătoasa?! Și cei șapte proprietari-zombi îi înfulecă pe toți și, ce pocinog, pun laba pe elicopterul poliției și pornesc în trombă spre Cotroceni. Păzea!
Esti rau,moshule!Macar azi, de 1 Decembrie, puteai sa fi bun!De unde nu e,nici D-zeu nu cere!
Fiti fara grija ca vor veni si la el fantomele!
@Jardan Durais: Te salut frenetic! Astă-noapte, am aprins o candelă la Monumentul Erorilor, undeva în România. De Sf.Andrei. De mulți ani, duc lumină la mormântul multor eroi din țara asta, cu diverse ocazii, nu neapărat festive. E un gest simplu, îl poate face oricine. Comentariul tău despre așa-zisa bunătate m-a lăsat perplex. Să fim buni? Adică să fim lași? Păi domnule/doamnă oricine ai fi, că nu-mi trebuie să știu care ar fi identitatea ta, țara se iubește necondiționat și nicidecum o zi ba, o zi da. Am fost și de Înviere la o Troiță ridicată în Memoria Eroilor, am dus lumină acolo în timp ce țara era arestuită. Știi, domnule-doamnă Jardan Durais, m-ai dezamăgit. Astăzi e o zi tristă. Poporul român, trântit în genunchi, desfundat din ființa lui metafizică, dezgolit de credință, hăituit, dezorientat, este alungat din inima țării lui. Și tu vii aici cu comentul ăsta parizian despre bunătate? Mă faci să râd. Așa că râd.Cu amărăciune.
Exczlelent pamflet în zodia stiintifico-fantasticà, dar continget realà , o elegie la
disparitia unei lumi ! Rînjitorii înfulecînd canibal .
(fragm esseistic)