Iohannis și Ciolacu au instaurat republica magistraților. Ce face Nicușor Dan

Documentarul Recorder surprinde chirurgical situația din justiție și involuția luptei anticorupție, de la condamnarea lui Liviu Dragnea încoace. Într-o secvență, Marcel Ciolacu rezumă omerta care s-a așternut pe subiect. 

„Am văzut critica, domnule, Ciolacu nu a vorbit despre justiție. Iertați-mă, eu cred că am vorbit prea mult despre justiție. Funcționează justiția, hai să o lăsăm în pace.”

Liniștea e un deziderat dintotdeauna al politicienilor. În 1992, Ion Iliescu câștiga un nou mandat cu sloganul ,,Un președinte pentru liniștea noastră”. Liniștea adoarme, tăcerea anesteziază. Nu vorbești despre o problemă, nu există.  

Niciun lider politic nu a mai vrut să vorbească despre justiție și corupție după 2019. Iar sub tăcerea așternută, lucrurile au luat-o razna. 

Excesele care au dăunat

E drept că excesele anterioare, când în sfârșit părea că justiția începe să îi ia în vizor pe mai-marii zilei, au contribuit din plin. Zornăitul cătușelor, plimbarea inculpaților prin fața camerelor de luat vederi, scurgerea în presă a stenogramelor din dosare, toate au servit celor care aveau interesul să spună că procurorii fac exces de putere. 

Apoi, excesul de zel al SRI, care nu doar că aduna probe pentru dosare, dar avea și pretenția să impună sentințe, să se substituie actului de justiție, a pus capac luptei anticorupție. 

Exemplele date de Recorder arată că în mandatele lui Daniel Morar și Laura Codruța Kovesi (2005 – 2018) rotițele începuseră să se miște. DNA devenea din ce în ce mai eficient și mai puțin intimidat de conducători. Marian Vanghelie, Elena Udrea, Liviu Dragnea, Gigi Becali, Radu Mazăre, Adrian Năstase au fost cercetați și trimiși în instanță. Nu a scăpat nici fratele președintelui de atunci, Mircea Băsescu. 

Justiție în funcție de interes

Lupta anticorupție a fost promovată masiv inclusiv de Traian Băsescu, până să-i pice victime oamenii lui cei mai apropiați – Ioana Băsescu, Elena Udrea, Mircea Băsescu. 

În 2017-2019, era Dragnea, poporul a participat activ la încurajarea magistraților de a-și face treaba neintimidați. În fața OUG 13 și a pericolului ca PSD să măcelărească practic codurile civil și penal, oamenii au ieșit în stradă cu zecile de mii. Piața Victoriei a devenise simbolul celor care nu mai voiau să tolereze hoția din banul public.   

Atunci, noul președinte, Klaus Iohannis, îmbrăcat într-o geacă roșie, a apărut printre protestatari ca să le susțină lupta legitimă. Tot Klaus Iohannis a mers la guvern ca să arate ,,elefantul din cameră”, exact în ziua când Guvernul Grindeanu se pregătea să adopte Ordonanța 13, promovată de Florin Iordache. 

Condamnarea lui Dragnea a însemnat sfârșitul luptei anticorupție

Condamnarea lui Liviu Dragnea a părut încununarea tuturor eforturilor de stârpi corupția. Dar nimeni nu bănuia că tocmai acest episod avea să pună capăt unui deceniu și mai bine de luptă anticorupție.   

Alegerile prezidențiale i-au adus lui Klaus Iohannis și al doilea mandat. Văzut cu sacii în căruță, președintele a abandonat orice urmă de interes față de justiție. 

Ioana Dogioiu remarca într-un editorial cât de fals sunau discursurile sale în care amintea, mai mult de complezență, despre acest subiect. 

,,Apoi, spune dl Iohannis că „lupta împotriva corupției a fost și rămâne un obiectiv al mandatelor mele de președinte al României”.

Dinamitarea ei, da, e posibil să fi fost un obiectiv constant și încununat de succes. În mandatul domniei sale, printr-o semnătură a domniei sale, anticorupția a fost decapitată. Demiterea dnei Kovesi a însemnat cu mult mai mult decât plecarea unui om de la conducerea unei instituții care nu ar trebui niciodată să depindă de o persoană.

Dar decapitarea dnei Kovesi a însemnat demobilizarea întregului sistem. Fiecare procuror a înțeles clar că, dacă ei i s-a putut întâmpla asta, el, o furnicuță în sistem, nu are ce spera.” – editorial Ioana Dogioiu, 28.09.2022.

Iohannis a abandonat justiția, în al doilea mandat

Nu a fost doar decretul semnat în 2018 de demitere a șefei DNA. Excesele începuseră să umbrească rezultatele instituției și poate plecarea lui Kovesi devenise inevitabilă. 

Felul cum s-a raportat ulterior la justiție Iohannis a făcut însă ca subiectul să fie total îngropat. Procurorii șefi ai DNA și Parchetului General, numiți în 2020 și 2023, nu au mai înregistrat în palmares dosare de răsunet. Ba dimpotrivă. 

Marile dosare – 10 august, Mineriada, Revoluția – trenează. Niciun nume mare nu a mai fost cercetat penal. Nicio victorie majoră pentru procurori în ultimii cinci ani. 

În schimb, presa consemnează aproape săptămânal câte un caz de prescriere a faptelor. Elena Udrea, Ioana Băsescu, Marian Vanghelie, Ionuţ Mircea Costea şi Sebastian Vlădescu sunt câteva dintre marile nume care au scăpat de pușcărie prin prescripția faptelor.  

Clasa politică a preferat să tacă când vine vorba de justiție

Nici lui Marcel Ciolacu nu i-a servit deloc subiectul, electoral vorbind. Așa că l-a făcut uitat. Nu putea vorbi chiar liderul PSD despre anticorupție, după ce predecesorul lui fusese asociat cu o cumplită luptă împotriva justiției. 

A mai fost și un alt efect pervers al exceselor de dinainte de 2020. În numirea șefilor din justiției, Consiliul Superior al Magistraturii avea un rol decorativ, marginal. Ca să se reabiliteze după era Dragnea, politicienii au învestit cu mai multă putere acest for care veghează asupra întregului sistem judiciar. Așa se face că acum CSM a devenit stat în stat. Lucru acesta se vede cel mai bine când vine vorba de conservarea privilegiilor magistraților, cum ar fi pensiile speciale. 

Ce rol are Nicușor Dan pentru a revitaliza justiția

Ce rol își va alege Nicușor Dan în toată această ecuație este vital pentru o Românie cinstită și pentru o justiție corectă. Deocamdată președintele este sub imperiul regulii celor 45 de minute. Încă gândește. A cuprins anticorupția în programul său prezidențial, a redat serviciilor câteva atribuții în cercetarea corupției, dar este departe de suficient. 

Testul cel mare pentru președinte va veni în martie, când trebuie să numească noi șefi peste DNA, Parchetul General și DIICOT. Va semna decretele celor pe care îi va propune ministrul Justiției de la PSD fără să clipească sau va negocia pentru nume care să revitalizeze lupta anticorupție? În cazul actualei șefe a ÎCCJ, Lia Savonea, contestată puternic de o parte a opiniei publice, a semnat fără obiecții. 

„Am citit nişte sesizări care mi-au fost făcute, din punct de vedere juridic le-am găsit neîntemeiate”, a spus la vremea respectivă şeful statului, întrebat dacă a evaluat această numire.

Până atunci, publicul rămâne cu amintirea unor vremuri în care lupta anticorupție prinsese aripi și cu documentarul Recorder.