Iohannis: ”Sistemul internaţional se află sub o presiune crescândă”

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, sâmbătă, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, că securitatea şi apărarea ar trebui să fie un catalizator pentru diminuarea animozităţilor temporare de peste Atlantic şi că trebuie evitate iniţiative care sugerează competiţia transatlantică.

El a spus că în timp ce Uniunea Europeană îşi pune în aplicare deciziile cu privire la sancţiuni, este nevoie ca NATO să îşi întărească postura de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. „De aceea România sprijină ferm o coeziune crescută pe Flancul Estic, între nordul şi sudul acestuia. Într-adevăr, regiunea Mării Negre, unde provocările la adresa mediului de securitate sunt în creştere (…) are nevoie de o prezenţă NATO mai accentuată”, a adăugat Iohannis.

„(…) Într-adevăr, Securitatea în Europa şi Apărarea Europei sunt cu siguranţă subiecte esenţiale şi de actualitate. Punctul de plecare inevitabil al oricărei discuţii pe teme de securitate şi apărare este complexitatea mediului internaţional actual. Ne confruntăm în acelaşi timp atât cu ameninţări clasice, cât şi asimetrice, din diferite direcţii strategice. Şi acestea nu sunt îngrijorări doar la nivelul politicienilor, al militarilor şi al strategilor. Astăzi, temerile cu privire la securitate reprezintă o preocupare predominantă a cetăţenilor noştri europeni. În acelaşi timp, sistemul internaţional multilateral se află sub o presiune crescândă, iar adaptarea sa la noile realităţi este pentru noi probabil cea mai mare provocare”, a declarat Klaus Iohannis, sâmbătă, în alocuţiunea susţinută la cea de-a 55-a Conferinţă pentru Securitate de la Munchen.

El a spus că răspunsul său la aceste provocări este coeziunea, în sensul său cel mai larg, susţinând că este nevoie de o abordare coezivă şi incluzivă din partea Statelor Membre şi a instituţiilor europene.

„De aceea, acest mesaj de unitate şi de coeziune defineşte fundamental priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Abordarea noastră se concentrează pe facilitarea consensului, pe eliminarea diviziunilor şi pe găsirea unei poziţii comune în ceea ce priveşte modalităţile incluzive de consolidare a Uniunii. Securitatea şi apărarea nu fac excepţie. Dimpotrivă, acestea reprezintă componente fundamentale ale viitorului Uniunii – ele dau credibilitate acţiunii noastre externe şi sunt o garanţie a faptului că ne păstrăm şi ne dezvoltăm vocaţia noastră pentru multilateralism”, a afirmat Iohannis.

El a adăugat că, de câtva timp, din foarte multe motive, progresul nu a fost uniform, dar în special în ultimii doi sau trei an s-au obţinut rezultate semnificative în toate domeniile – capacităţi de apărare, cooperare în domeniul industriei de apărare, angajamente operaţionale, dar şi în ceea ce priveşte crearea condiţiilor pentru ca Uniunea Europeană să aibă un rol mai ambiţios în gestionarea crizelor civile.

„Politica de Securitate şi Apărare Comună, cu toate dimensiunile sale, se bazează pe credinţa comună a statelor membre că a ne trimite oamenii în misiuni sub steagul Uniunii Europene este mai eficient şi mai credibil decât să acţionăm în cadrul unei coaliţii restrânse”, a mai spus Iohannis.

El a afirmat că, în opinia sa, obiectivul principal ar trebui să fie un Angajament European Sporit.

„Sporit – deoarece este clar că este nevoie să facem mai mult. European – deoarece astfel de noi eforturi vor fi întreprinse prin intermediul Uniunii Europene, fără a exclude alte structuri. Angajament – deoarece eforturile noastre ar trebui să aibă drept rezultat reînnoirea angajamentului faţă de NATO şi de Naţiunile Unite. Pe aceste linii de acţiune, un input consolidat din partea Uniunii Europene la securitatea internaţională va aduce noi garanţii partenerilor noştri strategici, acelor parteneri de care avem nevoie pentru a fi eficienţi şi credibili. Iar acest lucru duce la întrebarea – este acesta momentul potrivit pentru a fi mai ambiţioşi?”, a continuat Klaus Iohannis.

El a menţionat că în acest an se sărbătoresc 70 de ani de existenţă a NATO şi 20 de ani de cooperare europeană în domeniul securităţii şi apărării şi ar trebui să ne concentrăm pe dezvoltarea unui demers armonizat.

„Ar trebui să obţinem acest lucru prin îmbinarea rolului unic, evolutiv şi cuprinzător pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă cu abordarea integratoare a Uniunii Europene în gestionarea crizelor şi cu capacitatea sa unică de a aduce împreună o mare varietate de instrumente şi resurse. În acest context, securitatea şi apărarea ar trebui să fie un catalizator pentru diminuarea animozităţilor temporare de peste Atlantic. Nu ne putem permite niciun fel de înţelegere greşită pe subiecte cu asemenea implicaţii strategice. Trebuie să evităm iniţiative care sugerează competiţia transatlantică şi să ne concentrăm pe construirea unui consens mai puternic pe problemele pe care trebuie să le rezolvăm împreună. Complementaritatea şi evitarea dublării între Uniunea Europeană şi NATO sunt cuvintele cheie ale acestui demers”, a spus Iohannis.

El a subliniat că, vorbind despre complementaritate şi rolul pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă, nu putem ignora provocările cu care ne confruntăm pe Flancul Estic.

„În timp ce Uniunea Europeană îşi pune în aplicare deciziile cu privire la sancţiuni – şi ar trebui să continue să o facă cu stricteţe – este nevoie ca NATO să îşi întărească în continuare postura de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. De aceea România sprijină ferm o coeziune crescută pe Flancul Estic, între nordul şi sudul acestuia. Într-adevăr, regiunea Mării Negre, unde provocările la adresa mediului de securitate sunt în creştere, apar din ce în ce mai des provocări la adresa mediului de securitate, după cum am văzut recent, are nevoie de o prezenţă NATO mai accentuată”, a mai spus Klaus Iohannis.

El a susţinut că un reper al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene va fi Summitul informal de la Sibiu, din 9 mai, „un bun prilej să transmitem un mesaj de unitate, de angajament pro-european şi să proiectăm o perspectivă pozitivă pentru viitorul Uniunii Europene”.