Între 6 şi 10 octombrie s-a desfăşurat la Frankfurt, capitala financiară a Germaniei, cel mai mare Târg de Carte din lume, ajuns anul acesta la a 62-a ediţie. Primarul Frankfurtului, dr. Petra Roth, a oferit în alocuţiunea sa statistici privind veniturile aduse de carte în PIB-ul oraşului, subliniind că valoarea intelectuală este cea mai de preţ a unui stat, iar prim-ministrul regiunii Hesse a amintit rolul unui asemenea târg în relaţiile culturale şi politice dintre state.
Peste 7.500 de editori din 111 ţări, între care şi Casa Editorială a Vaticanului, au participat la programul cu mai mult de 2.700 de evenimente, desfăşurate în cele 11 pavilioane, pe o suprafaţă de 474.000 de metri pătraţi. Atmosfera a fost una de entuziasm în cele 20 de hale renovate. Germania a ieşit din criză, s-au întors şi americanii. Un număr mare de jurnalişti, editori şi agenţi au animat atmosfera. Între cei din urmă, Andrew Wylie a venit cu intenţia de a vinde, pentru un milion de dolari, viitorul roman al lui Orhan Pamuk. Ziua tipică a unui editor începea la ora 8 cu breakfast-ul, urmat de întâlniri, din jumătate în jumătate de oră, cu un alt interlocutor. Distanţele fiind foarte mari în acest spaţiu enorm, era nevoie de foarte multă atenţie pentru a fi punctual, pentru că, aşa cum anunţau bannerele din târg, „important este să fii în locul potrivit la momentul potrivit”.
Printre personalităţile prezente s-au numărat franco-columbiana Ingrid Betancourt, scriitorii americani Bret Easton Ellis şi Jonathan Franzen, germanul Günter Grass, distins cu Premiul Nobel pentru Literatură, Ken Follet, Richard David Precht, Sasha Logo, Thomas Ettche, Christoph Peters, iar printre cărţile cu un larg orizont de aşteptare au fost menţionate o biografie a episcopului sud-african Desmond Tutu şi o lucrare a muzicianului englez David Bowie.
Fostul cancelar german Helmut Kohl, care s-a aflat anul acesta pe lista de personalităţi propuse la Premiul Nobel pentru Pace a lansat un volum care retrasează cariera sa politică.
O lucrare demnă de cartea recordurilor a oferit un editor australian, care a expus un atlas gigantic, cel mai mare volum tipărit până acum, intitulat „Earth” (Pământul). El măsoară 1,8 metri înălţime şi 2,75 metri lăţime (deschis). Pentru întoarcerea paginilor, editorul, Gordon Cheers, a trebuit să folosească ambele mâini, înmănuşate pentru a nu strica filele. Coperta poate fi ridicată cu greu de o singură persoană. Cartea costă 100.000 de dolari şi nu apare decât în 31 de exemplare, numai la comandă, fabricarea fiecăruia durând o lună. Gordon Cheers a declarat că a vândut deja două exemplare în Emiratele Arabe Unite şi consideră că publicaţia sa se doreşte „o moştenire”, pe care o compară cu fabricarea ceasurilor cu cuarţ, care n-au dispărut în pofida inovaţiilor tehnologice.
Pavilionul rezervat cărţilor rare şi vechi a constituit o oază de calm în vacarmul târgului. Adevărte comori, cum ar fi ediţia originală a „Originii speciilor” de Charles Darwin, o Biblie ilustrată din secolul al XIII-lea sau ecuaţii scrise de mâna lui Albert Einstein au încântat iubitorii şi colecţionarii de carte veche. Preţurile variau între 500 şi 85.000 de euro.
Deşi manifestarea avea loc în Germania, limba cel mai des auzită era engleza.
Momentele cele mai importante au avut loc în Festhalle, plasată lângă turnul înalt de 40 de metri, construit de arhitectul Helmut Jahn, care i-a atras şi numele, oarecum ironic, de „Mainhattan”.
În avanpremiera Târgului a fost decernată cea mai înaltă recompensă acordată de Federaţia Editorilor Germani, „Premiul Cărţii Germane 2010”, romancierei elveţiene, având ca limbă maternă maghiara, Melinda Nadj Abonji, pentru romanul „Tauben fliegen auf” (Porumbeii îşi iau zborul). Este istoria unei familii din Voivodina, locul natal al autoarei, văzută prin ochii unei fetiţe. „Ea povesteşte toate acestea cu o voce vibrantă şi atât de desosebită, la început cu privirea copilului, pentru care totul este nou şi care ajunge totuşi să înţeleagă lucrurile prin el însuşi, asupra lumii, apoi din punctul de vedere al unei tinere femei care descoperă falii în sânul şi între lumi diferite, dar întotdeauna cu multă empatie şi umanism”, a argumentat juriul.
Invitatul special de anul acesta a fost Argentina, ţară ce îşi sărbătoreşte în 2010 bicentenarul. 70 de autori şi 300 de manifestări legate de cultura, literatura şi politica argentiniană s-au desfăşurat până duminică. Remarcabil, din punctul de vedere al organizatorilor, a fost dinamismul pieţei de carte a acestei ţări din America Latină. Prezentă la deschidere, preşedinta ţării, dr. Cristina Fernandez de Kirchner, a vorbit despre importanţa cărţii în Argentina şi despre faptul că procentul alocat acestui domeniu a crescut în ultimii ani de la 3 la 6%.
Electronică şi carte
O atenţie specială a fost acordată cărţii digitale, cu o serie de proiecte, conferinţe, evenimente, legate de viitorul media şi al beletristicii. Evenimentul s-a desfăşurat sub motoul „Best Practice – New Ideas” (Bune practici – Noi idei). Organizatorii au pornit de la ideea că, din ce în ce mai mult, tehologia influenţează nu numai modul de acces la media şi literatură, dar şi conţinutul acestora. Germania a lansat proiectul „Sparks” (Scântei), propunând noi strategii de business, parteneriate şi cooperări între profesioniştii editurilor şi companiile tehnologice. Un întreg program, la care au participat experţi din industriile muzicale şi de jocuri, din edituri, cinematografie, creatori şi consumatori, a constat într-o serie de conferinţe susţinute, printre alţii, de Dave Stewart (Musician / Innovator) Silja Gülicher (Nintendo).
În total, acestei secţiuni i-au fost dedicate 10% din programul târgului. Preşedintele editorilor şi librarilor germani a vorbit despre apocalipsa celulozei, deoarece „cartea, la fel ca roata sau lingura, va suferi doar modificări, însă nu va dispărea”.
Cartea tipărită a avut cea mai mare pondere, chiar dacă, aşa cum afirma Juergen Boos, directorul manifestării, „Toată lumea încearcă să producă publicaţii digitale”. Deşi el compară acest domeniu, ca importanţă, cu apariţia tiparului, cartea digitală nu depăşeşte 1% din vânzări în Germania.
Cele cinci zile ale Târgului de la Frankfurt au oferit unui milion de scriitori din toate culturile prilejul de a se întâlni cu editori, agenţi şi public. Primele două zile au fost rezervate profesioniştilor, iar ultimele trei publicului larg.
Povestea românească a zilelor noastre
Participarea României la Frankfurt a stat sub semnul crizei economice. Bugetul alocat de minister evenimentului a fost de 35.000 de euro. La standul ţării noastre, mai mic decât anul trecut, au expus editurile AD LIBRI, Cartea Românească, Casa Radio, Coresi, Curtea Veche, Niculescu, Paralela 45, Teora, Grupul Editorial Humanitas, Litera Internaţional, Meteor Press, Nemira, RAO, Regia Autonomă Monitorul Oficial, Lider, Polirom, Vivaldi, Vremea.
O lansare remarcabilă s-a dovedit, sâmbătă, cea a volumului „Das rumänische Theater nach 1989. Seine Beziehungen zum deutschsprachigen Raum” („Teatrul românesc după 1989. Relaţiile sale cu spaţiul de expresie germană”), apărută la Editura berlineză Frank&Timme. Este prima lucrare de anvergură publicată în spaţiul de limbă germană, dedicată evoluţiei şi tendinţelor teatrului românesc din ultimii 20 de ani. Autoarele, Alina Mazilu, Medana Weident, Irina Wolf, au urmărit prezentarea celor mai importante instituţii şi personalităţi ale scenei din România. Eseuri, semnate de reputaţi critici de teatru şi dramaturgi din România, Republica Moldova, Germania, Austria şi Franţa, între care se numără, fireşte, şi profesorul George Banu, şi numeroase interviuri construiesc portretele unor regizori ca Silviu Purcărete, Andrei Şerban, Mihai Măniuţiu, Radu Afrim sau Radu-Alexandru Nica sau ale tinerei generaţii de dramaturgi, regizori, critici de teatru sau actori, precum Gianina Cărbunariu, Mihaela Michailov, Alina Nelega, David Schwartz şi Bogdan Georgescu.
Scriitoarea Nora Iuga şi-a lansat volumul „Sexagenara şi tânărul”, tradus în germană de Eva Ruth Wemme şi publicat anul acesta la editura Matthes&Seitz din Berlin. Apărută la Editura Polirom în anul 2004, cartea a fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România. Duminică a avut loc la standul României o altă lansare, „Povestea zilelor noastre”, de Adriana Cârcu, volum publicat la Editura WaRo. Autoarea, redactor-şef la revista americană „No Strings Attached ENews”, predă cursuri de „Scriere creativă” la Universitatea Populară din Heidelberg. Ea a publicat 12 interviuri cu artişti români stabiliţi în străinătate: Eugend Gondi, Valeriu Sepi, Georgine Cares, Victor Cârcu, Cătălin Dorian Florescu, Walter Roth, Nicolae Covaci, Doru Covrig, Răzvan Georgescu, Coriolan Babeţi, Anda Andrei şi Ingeborg Meyer. Câteva lecturi publice au fost oferite de scriitori invitaţi de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Gabriel Chifu a citit din „Fragmente din năstruşnica istorie a lumii de Gabriel Chifu trăită şi tot de el povestită”, o carte cu amănunte autobiografice, apărută la Editura Ramuri. Dan Lungu, autorul a două cărţi traduse în zece limbi europene, „Sînt o babă comunistă” şi „Raiul Găinilor”, a propus secvenţe din ultimul său volum, „Cum să uiţi o femeie”, iar Varujan Vosganian a mărturisit publicului câte ceva din „Cartea şoaptelor”, saga de familie armenească şi povestea genocidului din 1915, declarată „Cartea Anului” în 2009. Doi scriitori germani originari din România s-au alăturat grupului invitat de Ministerul Culturii: Karin Gündish (plecată din ţară în 1984) şi Joachim Gremm. Prima spune povestea a trei copii crescuţi în Transilvania, în „Departe, dincolo de pădure”, iar Joachim Gremm, în „Siebenbürgische Reise” (Călătorie prin Transilvania), apărută la Editura Schiller, descoperă o ţară în care români, unguri, romi şi germani alcătuiesc un amestec eterogen, iar peisajul şi arhitectura oferă nenumărate frumuseţi. În sfârşit, momente dintr-un jurnal de călătorie în Azerbaidjan au fost punctate de Horia Gârbea în „Azer, focul viu”, apărut anul acesta la Editura Nouă.
Lecturile publice au loc în mai multe locaţii din oraş, cum ar fi faimoasa cafenea literară Laumer, Palatrul Jalta, rezervat ţărilor din Est, casa natală a lui Goethe, Palmengarten, Muzeul Evreiesc, dar şi în numeroase librării.
Premiul pentru Pace
Un capitol important al Târgului de la Frankfurt l-a constituit problema traducerilor. Discuţii despre drepturile de autor şi despre licenţe pentru traduceri sunt cu atât mai importante cu cât volumul transpunerilor în alte limbi a scăzut considerabil în ultimul timp din cauza crizei financiare. Locul traducerilor pe piaţa de carte, colaborarea editorilor cu jurnaliştii din alte ţări şi, desigur, încheierea de acorduri pentru anul viitor au fost liniile majore ale acestei problematici. Institutele Culturale au organizat o săptămână a scriitorior italieni cu opere traduse în limba germană.
S-au adăugat o serie de seminarii, printre care cel despre designul cărţilor, iar ţări cu o mai mică tradiţie în domeniu, cum ar fi Camerun, Mozambic, Uganda, Tanzania, Malaiezia, Nepal, Sri Lanka, Thailanda, Egipt, Yemen, Liban, Maroc, Tunisia, Republica Dominicană, Haiti, Jamaica, Ecuador, Moldova sau Muntenegru, au avut parte de seminarii extinse despre industria cărţii.
În cadrul Târgului de Carte de la Frankfurt, Comisia Europeană, Federaţia librarilor europeni (EBF), Federaţia Asociaţiilor europene de scriitori şi Federaţia editorilor europeni au anunţat numele laureaţilor celei de a doua ediţii a „Premiului pentru literatură al Uniunii Europene” pentru care a fost selecţionată anul acesta şi România, alături de Germania, Macedonia, Belgia, Cipru, Danemarca, Spania, Estonia, Finlanda, Luxemburg şi Slovenia. Printre cei 11 tineri autori premiaţi se numără şi Răzvan Rădulescu, cu volumul „Teodosie cel Mic”, apărut la Editura Polirom în 2006. Recompensele, constând în 5.000 de euro, vor fi decernate la 18 noiembrie la Bruxelles.
La Christuskirche a fost decernat premiul publicului, „LiBeratur Prize”, acordat întotdeauna unei scriitoare. El a revenit Claudiei Pineiro pentru romanul „Elena weiß Bescheid”, caracterizat de autoare drept „o poveste intimă despre o relaţie mamă-fiică”, vândută în Argentina în peste 50.000 de exemplare.
Conform tradiţiei, Târgul s-a încheiat cu conferirea solemnă a „Premiului pentru Pace” al librarilor germani, în Biserica Sfântul Paul (Paulskirche). Scriitorul distins anul acesta a fost israelianul David Grossman, ale cărui cărţi au fost traduse în peste 30 de limbi, şi care s-a aplecat asupra vieţii palestinienilor atât în lucrarea non fiction „The Yellow Wind”, cât şi în recentul roman „The End of the Land”.
