Jale după căderile de grindină, în lipsa sistemului de protecție

Județul Vrancea a fost afectat, miercuri, de cel mai sever episod de grindină din acest an, cu efecte majore asupra culturilor agricole și bunurilor populației, în condițiile în care Sistemul Național Antigrindină nu a fost operaționalizat în 2025, potrivit directorului de program în cadrul Unității de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova II Vrancea, Ionuț Lucian Lazăr.

El a subliniat că sistemul de combatere a grindinei a funcționat eficient timp de zece ani în județ, cu activitate demarată anual începând cu 15 aprilie, iar situația din acest an se poate dovedi o premieră periculoasă.

‘Astăzi, 4 iunie 2025, județul Vrancea a fost lovit de cel mai sever episod de grindină din acest an. În zonele Vârteșcoiu, Odobești și Focșani s-au înregistrat căderi de grindină cu diametrul și de peste trei centimetri, care au produs pagube semnificative atât în rândul culturilor agricole, cât și asupra autoturismelor și gospodăriilor. Vorbim despre un fenomen cu impact major, în plin sezon agricol, care lasă în urmă pierderi greu de recuperat pentru mulți fermieri. În ultimii 10 ani, în județul Vrancea, sistemul național de combatere a grindinei a funcționat cu eficiență dovedită, începând în fiecare an cu data de 15 aprilie. Acest an, însă, marchează o premieră periculoasă: pentru prima oară, sistemul nu a fost pus în funcțiune, iar fenomenul produs astăzi este o consecință directă a acestei inacțiuni’, a declarat Ionuț Lazăr.

Directorul UCCG Moldova II a explicat că decizia a fost influențată de un context birocratic și de ‘presiuni venite din partea unor fermieri care au ales să creadă în superstiții și teorii neverificate’ și a atras atenția asupra urgenței unui dialog real între specialiști și autorități.

‘Acum, când grindina lovește violent, vedem ce înseamnă, în mod concret, lipsa protecției împotriva fenomenelor extreme. Este nevoie urgentă de un dialog serios și responsabil între personalul tehnic al Sistemului Național Antigrindină și decidenții din cadrul Ministerului Agriculturii. Soluții există, inclusiv soluții tehnice pentru eficientizarea activităților de combatere, care pot echilibra opiniile divergente ale fermierilor și pot asigura o protecție reală în fața fenomenelor meteo extreme. Acest episod nu este un caz izolat, ci începutul unei serii de evenimente meteo extreme, specifice sezonului cald. Temperaturile foarte ridicate, combinate cu instabilitatea atmosferică accentuată, creează condițiile ideale pentru formarea norilor cu grindină de mari dimensiuni. Dacă nu acționăm rapid și responsabil, pagubele vor deveni normalul, nu excepția’, a spus Lăzăr.

Acesta a adăugat că fermierii care au înțeles importanța sistemului antigrindină și care au investit semnificativ în agricultură ‘sunt astăzi lăsați la mila cerului’.

În 2024, sistemul a fost închis cu o lună și jumătate mai devreme, în septembrie, ceea ce a expus culturile agricole. Anul acesta, operațiunile ar trebui să înceapă pe 15 aprilie, dar activarea întârzie, în lipsa unei decizii a autorității de reglementare în domeniu.

‘Statul român a investit deja în acest sistem, iar oprirea lui ar însemna nu doar pierderi economice, ci și pierderea a 1.500 de locuri de muncă, ceea ce va genera majorarea ratei șomajului și plăți din partea statului. De aceea, e nevoie urgentă de clarificări și acțiuni concrete’, a mai afirmat Ionuț Lazăr.