Joe Biden și flacăra democrației

În 2012, Traian Băsescu aprindea ”flacăra democrației”, iar acum vorbește despre ea și Joe Biden, în SUA. În 2012, flacăra lui Basescu a fost alimentată de Philip Gordon, asistentul lui Hillary Clinton, pe atunci secretar de Stat, cel care a produs o revelație la Curtea Constituțională cât ca referendumul pentru suspendare să nu treacă. Acum, Joe Biden spune că flacăra este alimentată de secole de democrație americană, în timp ce criticii săi spun ca este alimentată de o conspirație între statul profund și presă. De la episodul ”flacăra democrației” și până acum, România a devenit o  ațiune tot mai scindată, iar succesorul lui Băsescu la Cotroceni desăvârșește această involuție. Ce se va întâmpla în America?

Joe Biden a câștigat voturile din Colegiul Electoral necesare pentru a deveni președintele SUA. Luni, electorii din fiecare stat s-au adunat și au votat: 25 de state americane au votat în favoarea lui Donald Trump, alte 25 de state și Districtul Columbia au votat pentru Joe Biden. Cum statele câștigate de Biden sunt mai populate, voturile in Colegiu au fost 306 la 232 în favoarea sa.

Într-un discurs de aproape un sfert de oră, Joe Biden a spus că acuzațiile lui Donald Trump privind frauda electorală sunt ”un atac fără precedent asupra democrației noastre”. ”Curtea Supremă i-a trimis un mesaj clar președintelui, în care a arătat că nu vrea să fie parte la un atac fără precedent la adresa democrației noastre. Trump a avut la dispoziție toate căile de acțiune… respectarea voinței poporului este inima democrației noastre”, a spus Biden.

Vom vedea însă mai jos că instanța supremă din SUA nu a dezbătut deloc contestarea rezultatului alegerilor depusă de statul Texas. Curtea Supremă a refuzat să ia în considerare aceasta plângere.

”Trump a avut la dispoziție toate căile legale pentru a contesta rezultatele. A profitat de toate aceste căi. A putut să întreprindă toate acțiunile legale pe care le-a dorit”, a spus Biden.

”În America, politicienii nu preiau puterea, ci poporul le-o acordă. Flacăra democrației a fost aprinsă cu mult timp în urmă. Și știm că nimic – nici măcar o pandemie sau abuzul de putere – nu pot stinge această flacără”, a mai spus Biden, care în cursul discursului și-a dres vocea de mai multe ori și a recunoscut că este ”puțin răcit”.

Lupta lui Trump continuă

Alegerile nu se opresc aici. Voturile exprimate în Colegiul Electoral vor fi numărate oficial în Congres, pe 6 ianuarie. Vicepreședintele în exercițiu, Mike Pence, va prezida ședința. În momentul în care unul dintre candidați va ajunge la pragul de 270 de voturi, Pence va anunța câștigătorul.

Însă singura zi specificată în Constitituția SUA pentru recunoașterea noului președinte este 20 ianuarie – ziua depunerii jurământului. Până atunci, echipa lui Donald Trump (împreună cu 126 de congresmani republicani și 17 procurori generali republicani din statele americane) pare hotărâtă să conteste rezultatele alegerilor. Nu este decât ”teatru politic”, spun publicațiile ostile președintelui în exercițiu. De partea cealaltă, susținătorii lui Trump văd în această luptă a președintelui o încercare de a răsturna prin mijloace legale rezultatul alegerilor (marcate de frauda masivă, în opinia lui Trump) și o strategie de a acumula cât mai mult capital politic pentru bătăliile ce vor urma: alegerile repetate pentru Senat din Georgia, care vor decide majoritatea în camera superioară, iar apoi anii de opoziție în care Partidul Republican va încerca să puna bazele unor victorii în 2022 (la alegerile pentru Senat și Camera Reprezentanților) și la prezidențialele din 2024.

Republicanii se pot opune rezultatului alegerilor pe 6 ianuarie. Atunci, rezultatele pot fi contestate în Congres, printr-o contestație scrisa depusă de cel puțin un senator si un reprezentant. Urmează o dezbatere de cel mult două ore și apoi un vot.

Republicanii au constestat rezultatele și pe alte căi. Spre exemplu, statul Texas (câștigat de Trump) a încercat să dea în judecata statele Pennsylvania, Georgia, Wisconsin si Michigan (câștigate de Biden), susținând că aici au fost fraudate alegerile. Curtea Supremă a respins aceasta plângere, pe motiv că statul Texas ar trebui să fie prejudiciat de statele pârâte pentru a putea intenta un proces, or, statul Texas nu a demonstrat cum a fost prejudiciat de modul în care s-au desfășurat alegerile în alte state.

Pe 14 decembrie, în ziua votului în Colegiul Electoral, echipa lui Donald Trump a venit cu o nouă inițiativă de contestare a rezultatelor – așa-zișii ”electori alternativi”. Consilierul lui Donald Trump, Stephen Miller, a explicat despre ce este vorba: în ziua votului din Colegiu, în statele in care rezultatele sunt contestate, echipa lui Trump a organizat un vot paralel al ”electorilor alternativi”, cei pe care Trump susține că i-ar fi câștigat, dacă votul ar fi fost corect. ”Asta ne va asigura că vom menține deschise toate căile legale. Asta înseamnă că, daca vom câștiga procesele, vom putea trimite rezultatele votului electorilor alternativi pentru a fi certificate de fiecare stat în parte”. Constituția SUA nu pomenește de posibilitatea unor ”electori alternativi”, motiv pentru care presa americană consideră că această inițiativă nu poate aduce vreun rezultat legal pozitiv pentru Donald Trump.

Există publicații care iau în calcul o opoziție în bloc a senatorilor si reprezentanților democrați, la numărătoarea oficială de pe 6 ianuarie, când ar putea anunța că nu consideră că voturile exprimate de electori sunt constituționale și ar lua atunci în calcul voturile electorilor alternativi. Ar fi o situație fără precedent în istoria SUA și este puțin probabilă, câtă vreme o parte dintre congresmanii republicani au declarat că recunosc victoria lui Joe Biden.

Teatru politic sau luptă pentru salvarea Americii?

”Milioane de americani vor refuza să accepte legitimitatea acestor alegeri și a rezultatului lor și vor crede mai departe că președintele Trump a fost furat. Fraudarea alegerilor din 2020 de către un sistem căruia Donald Trump i s-a opus va fi dezbătută în deceniile ce vin, așa cum acum pornesc dezbateri de la întrebări precum ”Știa Roosevelt că japonezii urmau să ne atace la Pearl Harbour?” sau ”Lee Harvey Oaswald a acționat de unul singur la Dallas?”. Sentimentul că ceva a fost plănuit la alegerile din 3 noiembrie a apărut în mințile americanilor în orele imediat următoare, când, potrivit unui sondaj Gallup, 83% sinter republicani au spus că nu cred în informațiile despre înfrângerea lui Trump”, scrie Pat Buchanan pe blogul său.

”Există și o justificare pentru această percepție. Cum sa nu fii uimit când vezi că Trump conduce confortabil la numărătoarea voturilor și, brusc, spre miezul nopții, numărătoarea pare să se oprească în statele cruciale și ni se spune că urmează să fie reluată dimineața? De ce să se oprească?

The Washington Post scria că, la jumătatea perioadei dintre alegeri și data depunerii jurământului de către noul președinte, doar 27 de congresmani republicani acceptau victoria lui Biden. Circa 220 de congresmani republicani – 88% din total – au refuzat să declare un învingător.

Iar Trump continuă să se lupte, cu milioane de oameni susținându-i, pentru a-I convinge pe oficialii din state precum Pennsylvania, Wisconsin, Miichigan, Arizona, Nevada să retragă certificarea rezultatelor alegerilor. Trump a spus că discuta cu congresmanii republicani pentru ca aceștia să respingă desemnarea lui Joe Biden ca președinte. Trump s-a alăturat unui proces intentat de 17 procurori generali pentru ca instanța supremă să accepte plângerea statului Texas privind frauda electorală din alte state.

Printre acuzațiile cele mai credibile se numără faptul că, din cauza pandemiei, au fost făcute modificări pe ultima sută de metri în procesul electoral unele state, în special în ce privește votul prin corespondență. Sesizările făcute arată că, în acest fel, procesul electoral din acele state nu a fost constituțional. Majoritatea acestor voturi contestate au fost exprimate în zone urbane, unde Biden a câștigat la o diferență substanțială.

Într-adevăr, unele din cele 50 de procese intentate de Trump au fost respinse, însă acuzațiile de fraudă la număratoarea și depunerea voturilor au început să întărească ideea că Trump a fost furat, în timp ce Biden a primit voturi ilegale.

În acest fel, unde vom ajunge pe 20 ianuarie?”, se întreabă Pat Buchanan.

”Politica americană va fi mai otrăvită și mai polarizată decât în ultimii patru ani. Zeci de milioane de americani se vor considera văduviți de drepturile civile și vor crede că cel mai important campion pe care l-au avut în ultimele decenii a fost îndepărtat ilegal de la putere de o conspirație între statul profund și presă, conspirație împotriva căreia a luptat în cei patru ani ai președinției.

Faptul că, săptămâna trecută, și nu înainte de alegeri, a apărut informația că fiul lui Joe Biden, Hunter, este investigat nu face decât să întărească ideea unei conspirații împotriva lui Trump. A fost o informație pe care presa nu numai că nu a vrut să o relateze, ci a vrut să o îngroape. Pentru zeci de milioane de americani, presa de mainstream și-a pierdut orice urmă de credibilitate și autoritate morală.

Presa a promovat ani de zile informațiile false cum că Vladimir Putin și Donald Trump au conspirat pentru a fura alegerile din 2016, o acuzație pe care o investigație ce a durat doi ani, condusă de Robert Mueller, nu a reușit să o probeze. Presa a susținut impeachmentul lui Trump pentru un singur comentariu dintr-o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei.

Iar, peste toate acestea, presa l-a prezentat pe Trump drept u rasist, sexist, homofob și trădător, iar pe susținătorii lui i-a numit purtători deplorabili de făclii.

Este uluitor apelul ipocrit la unitate făcut de această presă azi, după atrocitățile jurnalistice pe care le-a comis până de curând. Uimitor, acum că democrații au capturat Casa Albă, mesajul presei este ”oare nu putem trece peste astea?”.

Ce va urma?

Unii spun că secesiunea. Deși este puțin probabil să se întâmple așa ceva, trebuie spus că în America are loc o secesiune sufletească. Suntem două națiuni, două popoare care par separate pe termen nelimitat. Oare o națiune atât de scindată rasial, ideologic, religios mai poate face lucruri mari împreună, așa cum a făcut America din trecut, spre uimirea întregii lumi?”, încheie Pat Buchanan.