Jos mâinile de pe TVR!

Cea mai grea sarcină pe care mi-am propus-o la TVR a fost depolitizarea ei. A fost o bombă cu ceas. Cea mai sensibilă problemă de fapt. Tocmai amestecul politicului a ruinat televiziunea introducînd in managementul ei criterii neprofesionale – protectii, adversități, subiectivism, o stare de vasalitate continuă, o cancerizare a structurilor ei interne. În plus mai multe decizii (legi, OUG etc. ) au îndatorat-o. A fost un alt mijloc de a o controla. Dar de toate astea mi-am dat seama pe parcurs, din interior, după mai multe confruntări dure cu politicieni de top. Nu știu cît am reușit să asigur neutralitatea și echidistanța TVR. Să aprecieze alții. Dar știu că am dus o bătălie de fiecare zi ( adesea neobservată, dar reală) cu orice formă de amestec din orice parte a venit.

Încă din 20 decembrie 2013 am declarat in Parlament, în cadrul audierii, că TVR nu este o televiziune guvernamentală ci una publică. Eram atunci atent la imaginea TVR de televiziune aservită, una care face ghetele pe rînd guvernelor care se perindă prin Palatul Victoria sau președinților și anturajelor lor de la Cotroceni. Voiam să trimit un mesaj de independență – spuneam de fapt că nu voi admite niciun fel de imixtiune editorială în treburile TVR si aveam în vedere zona politicului.

Ușor de zis, greu de făcut, ca să nu zic imposibil, mai ales in ani electorali. Mi-am propus atunci să asigur echidistanța, neutralitatea absolută față de jocul politic și să afirm clar această voință in public de cite ori am ocazia. Am scris, am dat interviuri, am făcut declarații, inclusiv in Parlament, pe această temă. Cu politicienii a fost un dialog al surzilor. În public ei afirmă independența televiziunii publice și pretind că nu se amestecă etc. În realitate lucrurile se petrec exact pe dos. E vorba de ipocrizie, de un dublu standard. Cind am incercat să aplic acest principiul elementar, al emancipării de politic a TVR, au apărut situațiile cele mai critice. Am fost atacat brutal de lideri politici și de rețeaua lor dinăuntru și din afara TVR. Memoria hîrtiei și arhivelor video rămîn martore. Fierbințeala electorală s-a făcut masiv simțită. Guvernul se afla în fața a două campanii de alegeri și nu înțelegea să nu se servească de TVR ca de un instrument. Asta era cutuma.

Lucrurile nu sunt atît de simple cum par la prima vedere. Nu trebuie înțeles de aici neapărat că presiunile s-au exercitat exclusiv asupra mea, șeful TVR. Nici nu era nevoie. Să mă explic. Politicienii inerent leagă relații, prietenii, etc, cu moderatori, directori, producători, etc. Ei pot astfel să influențeze informal programele oricărei televiziuni fiind in contact direct cu cei de mai sus. O butadă cinică din lumea presei spune că nu ai de ce să cumperi un ziar, e prea scump. Mai bine cumperi un jurnalist, e mai ieftin. Aceste legături subterane operează cotidian la toate nivelurile. Dacă ești la putere, pui mîna pe telefon și-i ceri unui moderator să te invite la emisiunea lui. Sau suni la Știri ca să difuzeze un material despre nu știu ce eveniment la care participă cutare. Se va întîmpla cu siguranță.

TVR este tratată ca o pradă pentru cei care cîștigă alegerile – situație produsă de legea 41/1994. Între putere și TVR este o relație de vasalitate instituțională, ca efect al acestei legi de acum 20 de ani. Cf ei, TVR se subordonează în fapt guvernului și partidului majoritar din Parlament. Acesta dă și majoritatea in Consiliul de administrație. Deciziile acestuia țin cont de interesele partidului de guvernămint și mai ales ale primului ministru care de obicei este și șeful partidului. Așa a vrut legiuitorul. Firește, nu Opoziția este avantajată de acest joc. Să observăm că pe rînd, toate partidele s-au perindat în 20 de ani și la putere și în opoziție. Avem de a face cu un mecanism cu repetiție în care fiecare beneficiază pe rînd.

Nu trebuie să vă inchipuiți că din dorința de a-și face meseria redactorii, jurnaliștii, moderatorii, etc își apără independența cu încăpăținare, refuzind imixtiunile politice. Aș spune că dimpotrivă. A existat totdeauna o conivență în TVR cu cei de la putere. Intîi de toate ei sunt interesați să își păstreze locul de muncă. Or pericolele vin numai dinspre cei de la Guvern, dinspre partidul majoritar, cel aflat la putere. Ei pot dicta numiri, emisiuni, avantaje, sau dimpotrivă, marginalizarea – cum imi spunea zilele trecute un jurnalist cu vechime. Mi-a vorbit despre arta supraviețuirii in TVR bazată îmi zicea, pe genuflexiuni. Schimbarea deținătorilor puterii pune mereu mari probleme celor din TVR. Ei trebuie să se reorienteze, să își reseteze periodic relațiile. Trebuie să pună pe unii în agenda lor și să ii taie pe alții. Dacă nu te orientezi rapid, îmi spunea conlocutorul meu, dispari din de pe sticlă și chiar TVR. Un lider PSD mi s-a plîns odată prin vară că după ce a pierdut postul de ministru după niște alegeri, un realizator cunoscut din TVR pe care il considera și amic, nu l-a mai invitat deloc la emisiunile lui deși pină atunci il chema/curta aproape săptămînal. Așa se întîmplă, e adevărat, am putut să constat.

Nu vreau să continui cu exemplele. Aș putea oferi zeci de situații asemănătoare. Cartea pe care o voi publica (un jurnal ) după ce voi părăsi direcția TVR, despre aceasta perioadă, va conține multe asemenea povești și personaje de top. Vreau doar să rezum. Este esențial de a scoate TVR din sfera politicului, de a emancipa TVR de orice ingerință ( editorială, de personal, etc) a guvernului, a partidelor, a puterii ca și a opoziției. Numai așa TVR va fi o televiziune realmente publică la standarde europene. Deocamdată avem una jumătate/jumătate. O televiziune postcomunistă cu sechele stalinist-securiste și zone de modernitate indiscutabilă. E nevoie de o televiziune publică profesionistă, performantă, puternică, independentă, scoasă total de sub influență politică. Aceasta subordonare față de politic a fost/este cauza decăderii TVR. Politicienii ignoră acest adevăr, dar nu căutați cauza eșecului TVR în altă parte, aici e ! Legea 41/1994 nu crează instrumente pentru o televiziune publică de secol XXl. Numai o nouă lege, foarte atentă la acest aspect, poate schimba lucrurile. Lipsește oare voința politicienilor în acest moment!? Vom vedea în curînd. O lege nouă ar putea repara răul făcut spațiului public în 20 de ani de aplicare a unei legi evident depășită și de practici abuzive ale politicienilor. (VA URMA)

http://www.stelian-tanase.ro/jos-miinile-de-pe-tvr/