Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) îl acuză pe ministrul justiției Tudorel Toader că a dezinformat opinia publică când a anunțat pe Facebook, pe 15 iulie, că “instanța de judecată a respins acțiunea formulată de către UNJR/Uniunea Naționala a Judecătorilor din România/, având ca obiect anularea HG referitoare la arhiva SIPA”, magistrații menționând că de fapt a fost vorba doar de o cerere de suspendare.
„Ceea ce prima instanță a respins este o cerere de suspendare a executării HG 410/2017, și nicidecum “anularea HG”, care este cu totul alt tip de acțiune. Ne îndoim că, la calibrul de profesor universitar, ministrul justiției Tudorel Toader nu știe diferența dintre suspendarea executării unui act și anularea unui act. Dupa ce prima instanță își va motiva hotărârea, UNJR o va ataca cu recurs. În paralel, UNJR va iniția și acțiunea de anulare a HG 410/2017”, se arată într-un comunicat transmis marți de Uniune.
În același mesaj pe Facebook, reamintește UNJR, Tudorel Toader a susținut că “din 19 iunie, Ministerul Justiției așteaptă, de la CSM și asociațiile profesionale, propuneri pentru desemnarea unui magistrat în Comisia de inventariere a fondului arhivistic SIPA”.
„Aceasta este o altă manipulare a ministrului justiţiei Tudorel Toader, deoarece ceea ce acesta “aşteaptă” nu are cadru legal, dat fiindcă HG-ul pe care l-a iniţiat nu prevede în componenţa comisiei de reinventariere a arhivei SIPA nici un magistrat, ci doar reprezentanţi din cadrul puterii executive (art.2 alin.1 din Hotărâre). Acesta este şi unul din motivele pentru care UNJR a contestat în instanţă HG 410/2017”, spune Uniunea.
Magistraţii precizează totodată că ministrul justiţiei Tudorel Toader nu este la primul “joc” manipulativ unde „prezintă jumătăţi de adevăruri, cu scopul de a induce în eroare opinia publică cu privire la acţiunile pe care le face cu privire la arhivă SIPA”.
„Când a promovat acest HG, ministrul justiţiei Tudorel Toader a susţinut public că doreşte “desecretizarea” arhivei SIPA. UNJR a atras atenţia că prin modul cum a fost conceput HG-ul 410/2017 nu se va “desecretiza” arhivă SIPA, ci se va deschide o nouă etapă a suspiciunilor privind modul de gestionare a acestei arhive, care se va adăuga celor deja existente şi nesoluţionate de ani de zile. Astfel, competenţa comisiei de reinventariere este ambiguă, nu se înţelege cine va distruge documentele (comisia doar propune), cine va sesiza organele de urmărire penală (comisia este organism consultativ, nu de control, conducere sau ordine şi siguranţă publică, aşa cum prevede art.61 din C.pr.penală, invocat în HG), nu este prevăzută vreo cale ca persoane vizate să poată contesta veridicitatea informaţiilor existente în arhivă etc. Mai mult, deşi a promis că va acţiona transparent, când a venit momentul să facă dovada transparenţei, ministrul justiţiei Tudorel Toader a afirmat că lista cu membrii comisiei de re-inventariere a arhivei SIPA, precum şi ordinele de numire şi regulamentul de funcţionare al comisiei, sunt “secrete”. Evident că ne întrebăm cam cât de transparent poate fi un proces de “desecretizare” a unei arhive secrete făcută de o comisie care e “secretă”. O altă dezinformare a ministrului justiţiei Tudorel Toader a fost făcută inclusiv în şedinţa de guvern când s-a adoptat HG 410/2017, acesta susţinând că are toate avizele pentru acest act, ulterior prezentând public un punct de vedere a unei comisii din cadrul CSM ca fiind un aviz dat de această autoritate, pentru ca ulterior, pe parcursul procesului, să susţină că avizul nu este necesar. De asemenea, ministrul justiţiei Tudorel Toader nu şi-a respectat propriile promisiuni, acesta nefăcând publice, aşa cum ne-a asigurat că o va face, toate rapoartele, ordinele, procesele verbale şi orice alte înscrisuri cu privire la arhivă SIPA. Poziţia UNJR a fost că, înainte de a se intra din nou în această arhivă, trebuie să aflăm ce s-a întâmplat în toţi aceşti ani cu această arhivă, în condiţiile în care, începând cu 2006, declaraţiile oficialilor ce au avut legătură cu această arhivă abundă în dezinformări. Dacă această arhivă a fost cauza de şantaj pentru magistraţi, lucru arătat inclusiv de Comisia Europeană, înseamnă că prin soluţia oferită de ministrul Tudorel Toader ajungem tocmai ca această arhivă să redevină potenţială armă în mâna politicienilor care au control asupra persoanelor ce vor inventaria, din nou, această arhivă. Din 2007, de la înfiinţare, UNJR mereu a solicitat rezolvarea arhivei SIPA, astfel încât această pată neagră a justiţiei să fie în sfârşit clarificată. Modul de acţiune al ministrului justiţiei Tudorel Toader însă nu doar că nu va rezolva transparent problema arhivei SIPA şi nu o va “desecretiza”, ci va adânci suspiciunile şi neîncrederea cu privire la conţinutul acestei arhive şi la modul în care acest conţinut este folosit de către politicieni. Pe dată de 12 iunie 2017 UNJR a arătat într-un comunicat că, “la modul cum este concepută această Hotărâre de Guvern, iniţiată de ministrul justiţiei Tudorel Toader şi adoptată de Guvernul Grindeanu, magistraţii şi opinia publică nu doar că nu vor afla informatorii SIPA din rândul magistraţilor, dar se vor naşte noi suspiciuni că liderii actualei majorităţi parlamentare doresc folosirea arhivei SIPA în interese personale“. În spaţiul public s-au exprimat tot mai multe îngrijorări cu privire la faptul că reprezentaţi ai puterii actuale doresc să intre în posesia informaţiilor din arhivă SIPA în scopul arătat de UNJR. Relevantă în acest sens este chiar declaraţia preşedintelui PSD Liviu Dragnea din dată de 22 mai 2017, care a spus:
“Dacă sunt unele informaţii care poate nu ar trebui să fie făcute publice, care ţin de viaţă privată, informaţii care ar putea să ne ajute să înţelegem dacă în anii trecuţi, poate acum nu mai e cazul, dar cine ştie, informaţiile de acolo au influenţat anumite decizii ale unor instanţe, trebuie să ajungem la aceste informaţii“.
Modul în care ministrul justiţiei Tudorel Toader a conceput HG 410/2017 a creat cadrul pentru că reprezentanţi ai puterii executive să “ajungă la aceste informaţii” din arhivă SIPA.
Comisia care activează acum în arhivă SIPA are o competenţă insuficient clarificată şi lipsesc criteriile certe de selecţie a informaţiilor sau de distrugere a lor – când, cum, de către cine -, fapt ce lasă deschisă poartă abuzurilor şi a lipsei de responsabilitate. UNJR a pledat pentru lămurirea arhivei SIPA încă din 2007. Faptul că în această perioada sunt reprezentanţi ai puterii executive în arhiva SIPA şi a căror nume nici măcar nu-l ştim, ar trebui să preocupe în primul rând cetăţenii”, se mai precizează în comunicatul judecătorilor.
Mesajul lui Tudorel Toader la care fac referire judecătorii
Ministrul Justiției Tudorel Toader a susținut pe 15 iulie într-o postare pe Facebook că instanța a respins cererea de „anulare” a HG referitoare la arhiva SIPA, afirmând totodată că magistrații nu i-au făcut până la acea dată o propunere pentru Comisia de inventariere a arhivei.
„Arhiva SIPA – evoluții ! Instanța de judecată a respins acțiunea formulată de către UNJR/Uniunea Națională a Judecătorilor din România/, având ca obiect anularea HG referitoare la arhiva SIPA ! Din 19 iunie, Ministerul Justiției așteaptă, de la CSM și asociațiile profesionale, propuneri pentru desemnarea unui magistrat în Comisia de inventariere a fondului arhivistic SIPA !”, a scris Toader pe rețeaua socială.
O comisie cu cântec
Comisia de inventariere a arhivei SIPA și-a început miercurea trecută activitatea, dar ministrul Justiției a refuzat să facă publice numele persoanelor care fac parte din ea.
„Sigur că pot să spun numele celor care fac parte din comisie, dar n-am să o fac. (…) Este și o măsură de protecție. În caz contrar, îi veți întreba în fiecare zi ce au făcut, ce au constatat. Nu este de interes public numele și prenumele celor din comisie, ci activitatea lor. Ei îndeplinesc cerințele de legalitate, au certificatul acela ORNISS valabil”, a declarat Toader miercuri.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.