Judecătorii şi procurorii îşi fac asigurări pentru malpraxis

Potrivit unui proiect de lege al Ministerului Justiţiei, victimele erorilor judecătorilor şi procurorilor vor putea să-şi recupereze în instanţă, în proces cu statul, prejudiciul creat. La rândul său, statul îşi va lua banii de la firmele de asigurări care au contracte cu magistraţii.

Judecătorii şi procurorii vor fi nevoiţi să încheie asigurări pentru eventualele erori judiciare, arată un proiect de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul acestora, publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei. „Pentru riscurile ce decurg din activitatea profesională, judecătorii şi procurorii încheie o asigurare de răspundere civilă pentru erori judiciare săvârşite din gravă neglijenţă, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului”, se arată în articolul art. 77 – 1 al proiectului.

Proiectul defineşte ulterior „reaua-credinţă”, printr-o modificare a art. 96 a amintitei legi: 1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. (2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. (3) Judecătorii şi procurorii nu răspund pentru prejudiciile cauzate prin administrarea ineficientă a sistemului judiciar, inclusiv prin neîndeplinirea, de către autorităţile şi instituţiile publice, a obligaţiei de a asigura soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. (4) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă, cu ştiinţă, normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând prejudicierea unei persoane. (5) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav şi nescuzabil, normele de drept material sau procesual.”

Potrivit proiectului, pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 18 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii prin care a fost constatată eroarea judiciară.

În acelaşi timp, după acoperirea prejudiciului, statul se poate îndrepta cu acţiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. Aceste prevederi sunt aplicabile şi în cazul în care judecătorul sau procurorul a săvârşit o eroare judiciară, prin exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, care a determinat condamnarea statului român de către o instanţă internaţională.

Statul la rândul său se poate îndrepta cu acţiune în regres şi împotriva instituţiei cu care judecătorul sau procurorul a încheiat asigurarea de răspundere civilă pentru erori judiciare.