' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Kilogramul ar putea fi nevoit să intre la dietă, scrie livescience.com. Standardul internaţional, o formă cilindrică care defineşte unitatea fundamentală de măsură a câştigat zeci de miligrame în greutate după ce suprafaţa obiectului a fost contaminată, susţine un studiu.
Drept consecinţă, fiecare ţară care ae un asemenea standard are o definiţie uşor diferită a kilogramului, ceea ce ar putea arunca în aer experimentele ştiinţifice care necesită o măsurătoare precisă a greutăţii sau comerţul internaţional care are produse strict reglementate în ceea ce priveşte greutatea, cum ar fi materialele radioactive.
Ozonul sau razele ultraviolete ar putea fi folosite pentru a curăţa „kilogramele” fără a le deteriora, sugerează studiul.
Kilogramul a fost adoptat ca standard internaţional în 1875. Pe atunci oamenii de ştiinţă era nemulţumiţi că nu există un instrument de măsurare a greutăţii precis.
Pentru a rezolva această problemă, oamenii de ştiinţă au creat un cilindru numit prototipul kilogramului.
