„Unitatea nu poate fi sinonimă cu stagnarea“, dar nici „ambiția nu poate fi sinonimă cu sciziunea“. Această declarație, făcută miercuri de președintele Consiliului European, poate indica cel mai bine miza întâlnirii de joi și vineri a șefilor de stat și de guvern din UE, cu ocazia Consiliului European.
Agenda este una extrem de diversă: de la impactul posibilei retrageri a SUA din acordul nuclear cu Iranul și dosarul nuclear nord-coreean până la Brexit, cotele de imigranți, politica UE față de Turcia și fronda Grupului de la Visegrad. Toate discuțiile vor avea însă o constantă – ciocnirea dintre planurile ambițioase ale președintelui francez Emmanuel Macron și viziunea mai ponderată a președintelui Consiliului, polonezul Donald Tusk. Pe fondul dificultăților politice legate de formarea noului guvern care o țin pe Angela Merkel axată pe politica internă, președintele Macron a venit cu planuri mari. El dorește integrare cât mai multă și cât mai rapid: un ministru de Finanțe al zonei euro, o Europă socială cu standarde foarte înalte, o apărare europeană și promovarea industriei de profil din statele UE, împiedicarea preluării companiilor europene de către companii din țări non-UE. Nu sunt idei noi, însă retorica franceză este una noua, „una în care unitatea nu este pe primul loc, deși suntem toți într-o barcă“, după cum a arătat pentru Politico, sub protecția anonimatului, un diplomat dintr-o țară central-europeană.
„În multe colțuri ale Europei, nu doar în Est, apar temeri că, în cazul în care energia președintelui Macron nu este canalizată pe făgașul UE, va apărea riscul unor diviziuni în cadrul UE“, a declarat un înalt oficial european, citat de Politico. În plus, o serie de diplomați europeni susțin că președintele Macron nu face aceste propuneri ambițioase decât pentru a fi respinse și de a demonstra astfel că Europa nu poate funcționa cu o singură viteză, o metodă de a merge spre oficializarea unei Europe cu mai multe viteze, căci statele estice nu vor putea ține pasul cu propunerile Franței.
Pe de altă parte, îl avem pe președintele Consiliului European, Donald Tusk, care, în recenta vizită la Paris, pe 11 octombrie, a cerut și a obținut asigurări din partea președintelui Macron că va promova unitatea UE, și nu „Europa cu mai multe viteze“. Cu această promisiune a sosit două zile mai târziu la București, unde președintele Klaus Iohannis nu a putut decât să salute demersul Consiliului de a nu permite fragmentarea UE. În scrisoarea adresată șefilor de stat și de guvern înaintea Consiliului European, Tusk a arătat că dorește ca UE să se axeze pe obținerea de rezultate concrete și mai puțin pe discuții teoretice privind posibile arhitecturi europene. Apoi, în ajunul Consiliului European, polonezul Tusk a făcut o declarație care arată deopotrivă că este pe cale de împăcare cu guvernul de la Varșovia și că nu dorește mai multe viteze în Europa. El a spus că sistemul cotelor de imigranți „nu are viitor“. „Nu văd un viitor anume pentru acest proiect, însă trebuie să găsim o soluție care să nu separe Polonia și alte țări din Grupul de la Visegrad de restul Europei.“
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.