Laura Codruţa Kovesi a obişnuit presa ca, la fiecare apariţie, să ofere declaraţii acide la adresa procurorilor din dosar, menţionând că ancheta are la bază alte motive decât aflarea adevărului. Tot Kovesi, când era la şefia DNA, sesiza CSM sau IJ pentru declaraţii similare ale inculpaţilor.
Fosta şefă DNA a declarat, în repetate rânduri, că este hărţuită şi că dosarele penale în care este vizată nu au drept scop aflarea adevărului, ci împiedicarea acesteia de a candida pentru şefia Parchetului European. Aceste declaraţii sunt lansate în 2019, când Kovesi s-a prezentat fie la CSM sau ÎCCJ pentru acţiunile disciplinare, fie la Secţia de anchetare a magistraţilor, se arată într-un material publicat în Monitorul Justiţiei.
– 28 martie 2019: „Procurorul de caz mi-a interzis să vorbesc cu presa. (…) Este o măsură de a-mi închide gura”.
– 7 martie 2019: „Cred că intenţionat am fost citată în această zi. Intenţionat am fost citată intr-un dosar şi am dat declaratii, neprocedural, in alt dosar. Mi-a fost dat un proces verbal care nu este semnat de procuror. (…) Categoric vă spun ca nu sunt vinovata pentru niciuna dintre faptele care mi se impută. Categoric, toata această campanie are legatură cu candidatura mea. Exact astazi, cand se decidea votul, am fost citată”.
– 7 martie 2019: „Nu este nicio coincidenţă. E în continuare o etapă din această campanie de hărţuire. Am 47 de acţiuni disciplinare. În alte situaţii procurorii acestei secţii nu au comunicat câte dosare sunt în lucru, dar am aflat din spaţiul public că sunt 18 dosare. Şe ştia că este un vot pentru procedura de procuror european. Nu cred că este o coincidenţă. Imaginaţi-vă că am stat într-un birou şi poliţiştii îmi aduceau la cunoştinţă că mi s-a închis plângerea în timp ce veneau alte acuzaţii”.
– 2 martie 2019: „E clar că această chestiune cu dosarul penal, sunt mult coincidenţe. S-a început urmărirea penală când am plecat la Bruxelles, coincidenţă – sunt citaţă în 7 martie, când va fi luată o decizie în Parlamentul European. O să vedem cât de mult afectează”.
– 15 februarie 2019: „De doi ani şi jumătate sunt hărţuită. am patru acţiuni disciplinare, am 18 dosare penale. (…) Toţi care şi-au făcut treaba au probleme şi au acţiuni disciplinare. Preşedinta Înaltei Curţi are acţiune disciplinară, membrii din CSM care au fost vocali sunt cercetaţi disciplinar, procurori şi judecători care au comentat de legile justiţiei sunt cercetaţi disciplinar”.
Însă tot Laura Codruţa Kovesi, pe vremea când era procuror-şef DNA, era atentă la declaraţiile din spaţiul public care vizau procurorii şi, atunci când identifica vreo critică a metodelor de anchetare sau de construire a dosarelor, sesiza Inspecţia Judiciară (IJ) sau Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru apărarea independenţei anchetatorilor.
REDĂM, MAI JOS, CÂTEVA DINTRE ASTFEL DE ACŢIUNI ALE LUI KOVESI:
– 30 ianuarie 2017: DNA a lansat un apel în care le cere membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să aibă o reacţie fermă faţă de „atacurile fără precedent” din unele trusturi de presă care, a precizat instituţia la acel moment, îi ţintesc pe procurorii anticorupţie.
„Tot acest climat mediatic nu a fost şi nu este unul care să favorizeze actul de justiţie, dar procurorii DNA îşi fac datoria, în ciuda acestui climat neprielnic, iar pentru a se apăra împotriva acestor atacuri, uzează de instrumentele legale care prevăd posibilitatea de a se adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea reputaţiei sau a independenţei. De aceea considerăm că necesitatea unor mecanisme mai puternice de contracarare este evidentă, în contextul în care se fac inclusiv afirmaţii foarte grave şi hazardate că dosarele sunt falsificate”, se arată în apelul către CSM.
– 27 septembrie 2017: Kovesi a făcut o plângere împotriva Ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, pe care transmis-o CSM.
„Declaraţiile domnului Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, cu privire la o anchetă penală a D.N.A. în curs, ce are ca obiect cercetarea unor fapte penale, reprezintă o formă de imixtiune în activitatea procurorilor. (…) Apreciem că exprimarea publică a unui punct de vedere trebuie, în mod obligatoriu, să respecte principiul responsabilităţii, deontologia profesională şi buna credinţă”, a precizat Direcţia la acea vreme.
– 13 septembrie 2017: Kovesi a cerut Inspecţiei Judiciare verificări după afirmaţiile fostului ofiţer SRI Daniel Dragomir.
„Daniel Dragomir a lăsat să se înţeleagă faptul că rechizitoriile Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu se sprijină pe probaţiunea instrumentată de procurori în baza dispoziţiilor procesual penale, ci că ar fi întocmite de angajaţii unei alte instituţii, respectiv S.R.I., iar rolul procurorilor D.N.A. s-ar rezuma la semnarea şi trimiterea la instanţă a rechizitoriilor”, spunea DNA la acel moment.
DECLARAŢIILE LUI DRAGOMIR SUNT:
„Moderator: Ofiţerii SRI făceau rechizitoriile?
Daniel Dragomir: Da, domnule (…), ofiţerii SRI…
Moderator: Şi bravii procurori DNA, ăia care plâng când îi controlează Inspecţia Judiciară doar le semnau?
Daniel Dragomir: Bravii procurori DNA le luau, le contrasemnau şi le trimiteau la instanţă în speranţa că onor câmpul tactic se va ocupa în continuare asigurând culoarele necesare pentru obţinerea condamnării individului.”
„diomede”, securist nenorocit, manipularea ordinara de sustinere a Tzaganei Infractoare Kövesi o face Securitatea si Cominternul rasputinist, ciumatilor rosii!!!
Pe huiduma ticaloasa o sustin tortionarul Lazarica, macelarul anticomunistilor, si Nazistul-Bolsevic Joha, idolul vostru ticalos care e disperat ca o naparca ce simte ca o sa fie strivita la sfarsitul anului…
Nesimtirea bolsevicilor de „dreapta” o depaseste pe aceea a bolsevicilor de „stanga”, dovada fiind reclamarea unor proceduri pe care le considera normale pe vremea ei, chiar fiind anormale intrucat se bazau pe probe false…
In mintea ei creatza, crearea Sectiei speciale a fost determinata de inscrierea din ianuarie curent la concursul pentru functia fantomatica de procuror sef european, adica a unei institutii INEXISTENTE!!!
Ticalosilor, nici acest adevar nu va trezeste din transa schizofrenica, dar faptul ca „se negociaza” politic acesta functie, in loc sa aiba loc un concurs in fata unui juriu profesionist?