Pe 16 septembrie, la Bratislava, va avea loc un Summit UE în formula cu 27 de membri, fără participarea Marii Britanii, un summit la care se va discuta ”despre imaginea UE într-o perioadă în care cetățenii sunt preocupați de globalizare”. Este o întâlnire la care se așteaptă ca statele membre UE să vină cu propuneri privind reformarea Uniunii dupa Brexit.
”Întâlnirea va avea loc într-un noment critic pentru Europa”, a spus președintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk. El și cancelarul Angela Merkel au făcut un tur de forță diplomatic în statele UE pentru a pregăti acest summit. Se pare însă că, in ciuda acestor eforturi, Summit-ul va semăna cu un ”brad de Crăciun”, după cum a spus un diplomat european. În primul rând, va fi un summit informal, care nu va fi urmat de concluzii concrete. În al doilea rând, se așteaptă ca multe state membre să vină cu poziții extrem de diferite care vor fi expuse ca într-un ”brad de Crăciun”. Se va discuta despre problemele zonei euro, despre Brexit, despre șomaj, despre piața unică digitală, despre imigranți, despre o viitoare armată europeană. Mult prea multe teme majore pentru a fi abordate într-o singură întâlnire.
Există formate regionale de cooperare în care statele UE au încercat să stabilească o poziție comună. Este cazul Grupului de la Visegrad (Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria), la care se adaugă și recenta întâlnire dintre Viktor Orban și Jaroslaw Kaczynski, care vorbesc despre oportunitatea unei ”contra-revoluții culturale” în UE și care au abordat problema imigranților și a concetățenilor care lucrează în Marea Britanie.
România nu mizează pe asemenea formate în cadrul UE, dar le favorizeaza în cadrul NATO, prin întâlnirile în ”formatul București”, cu statele din flancul estic al Alianței. În vederea Summitului UE de la Bratislava, președintele Klaus Iohannis a optat pentru o întâlnire la Berlin, într-un mini-summit cu cancelarul Angela Merkel, premierul belgian Charles Michel și cel luxemburghez Xavier Bettel.
Vineri 9 septembrie, la finalul întâlnirii, preşedintele Romaniei a declarat ca UE trebuie să se pregătească pentru ”crizele care cu siguranță vor veni” și a precizat că a propus crearea unei Agenţii pentru Combaterea Terorismului.
„În cadrul întâlnirilor am propus ca şi o măsură concretă, deocamdată este o propunere şi vom vedea cum poate fi ea transpusă în practică, crearea unei agenţii europene de combatere a terorismului. Ar fi o măsură foarte concretă care ar înlocui multiplele entităţi care se ocupă acum cu prevenirea actelor teroriste şi cred că ar putea realmente să crească nu numai securitatea propriu-zisă, ci şi sentimentul securităţii în interiorul Europei”, a afirmat preşedintele într-o conferinţă de presă la sediul Ambasadei României la Berlin.
De asemenea, Iohannis a mai spus că există „un larg consens „în ce priveşte măsurile de prevenire a terorismului şi că în viitorul apropiat „cu siguranţă” vor fi la nivel european „măsuri foarte concrete” pentru îmbunătăţirea situaţiei.
Klaus Iohannis a pledat pentru „soluții comune la toate problemele actuale – Brexit, migrație, chestiunea suveranității”, și a avertizat: „Trebuie să avem grijă să nu apară falii în UE”.
Preşedintele a mai spus că securitatea internă şi externă a Uniunii Europene este o temă centrală în dezbaterile naţionale europene, adăugând că în UE au fost prea multe acte de terorism.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.