Un local viral pe TikTok din Amsterdam, disputat în instanță: „Suntem într-un fel de război"

„Suntem într-un fel de război”

Strada îngustă este, la rândul ei, ticsită de turiști care își așteaptă comenzile, șapte zile din șapte. Iar pescărușii stau la pândă, cocoțați pe mașinile parcate, pe caldarâm, pe trepte și pe pragurile caselor, gata să se năpustească. „Suntem într-un fel de război, în care un local de cartofi prăjiți deloc dorit a poluat toată zona”, a spus Thomas van Leeuwen, care locuiește în apropiere, arată sursa citată.

„Să mănânci pe stradă e un comportament rușinos. Ajungem cu mâncare murdară în pragul ușii și cu maioneză în piatra aceea frumoasă. Pescărușii argintii s-au instalat aici ca niște locatari, iar cel mai rău lucru e invazia de șobolani”, spune el.

Nouăsprezece persoane au contestat oficial licența de funcționare a Fabel Friet, al cărui produs-emblemă sunt cartofii prăjiți cu parmezan și maioneză cu trufe. Niek van der Heijden, reclamantul principal, a spus că problema este dimensiunea redusă a localului.

„Afacerea se desfășoară pe stradă”

„Ceea ce numim <coada TikTok> de la Fabel Friet produce cel mai mare disconfort”, a spus el. „Afacerea se desfășoară pe stradă: aștepți să comanzi, aștepți să fii servit, mănânci. Vrem ca Fabel să se mute într-un loc unde e destul spațiu pentru a primi clienții înăuntru”.

Într-o sală de judecată arhiplină, marți, pe 29 septembrie 2026, avocata Consiliului Local Amsterdam a recunoscut că primarul orașului, Femke Halsema, poate refuza o licență de funcționare dacă „mediul rezidențial și de viață” este afectat negativ de o afacere.

Un impact grav

Deși localul, a spus ea, își respectă obligațiile din licență privind gestionarea cozii și strângerea gunoaielor, „situația durează de mult timp, impactul rămâne grav și trebuie să ne întrebăm: cât timp mai putem tolera asta?” În privința licenței actuale, a adăugat ea, municipalitatea se va ghida după hotărârea instanței.

Proprietarii localului se simt atacați

Proprietarii localului, Abel Klatser și Floris Feilzer, au declarat că angajează o firmă de curățenie care vine de patru ori pe zi, șapte zile din șapte, și că, în august, numărul de vizitatori a scăzut cu 23% față de aceeași lună a anului trecut, după ce au deschis patru locații noi.

„Câțiva vecini au fost deranjați, dar alți oameni se bucură să mănânce cartofi prăjiți”, a spus Gertjan Teeuwen, avocatul lor. „Poate fi aglomerat, dar sunt și perioade de vârf, și perioade de acalmie”.

Klatser și Feilzer au transmis, printr-un comunicat public, că se simt atacați pe nedrept, în condițiile în care fac tot posibilul să fie niște vecini buni. „Fabel Friet e copilul nostru, am pus tot sufletul în el”, au spus ei. „E dureros când oamenii vorbesc negativ despre afacerea noastră”.

Cui îi aparține spațiul public

Cazul depășește iritarea legată de așa-numitul turism performativ, în care turiștii se îngrămădesc într-un loc doar ca să posteze imagini pe rețelele sociale. „Străduțele minuscule or fi ele fermecătoare, dar, de fapt, spațiul nu e gândit pentru atâția oameni”, a spus Lisa-Bobbie Kamp, avocata vecinilor.

„E o chestiune de ocupare a spațiului, de cui îi aparține locul și de faptul dacă poți pur și simplu să folosești spațiul public după bunul plac”.

Urbanismul viral

Marije Peute, doctorandă la Universitatea din Amsterdam, a studiat efectele „urbanismului viral” în cartier. „Municipalitatea ar trebui să se gândească serios la cum vrea să acționeze, pentru că e vorba de spațiul public. Multe spații comerciale mult mai vechi și-au pierdut clienții din zonă, pentru că aceștia nu mai vor să meargă acolo”, a spus ea.

Fără turism, Amsterdam „dispare”

Rogier Havelaar, consilier local din partea partidului Apelul Creștin-Democrat, a spus că, deși Fabel Friet ar trebui probabil să primească o licență de tip „flagship store” într-o locație mai potrivită, beneficiile turismului pentru oraș nu trebuie trecute cu vederea.

„Amsterdamul n-ar avea niciodată atâtea muzee, restaurante, localuri de ieșit în oraș și teatre dacă ar fi doar pentru locuitori”, a spus el. „Iar turismul asigură 70.000 de locuri de muncă. Amsterdamul ar avea o problemă financiară uriașă dacă turismul ar dispărea”.

„Localul își va lua adio de la această adresă”

Pe podul de peste Keizersgracht, câțiva ucenici germani din laboratoare, atrași aici de TikTok, își savurau cartofii prăjiți. Natalie Stübben a povestit că organizatorii care gestionau mulțimea tocmai le ceruseră să se îndepărteze de casele oamenilor.

„E destul de greu să treci pe aici, fie cu mașina, fie pur și simplu pe jos”, a spus ea. „Nu cred că ne-am gândit că i-am putea deranja pe vecini, dar are sens”.

Unii dintre acești vecini vor fi mulțumiți dacă, după verdictul instanței din 12 noiembrie, localul își va lua adio de la această adresă. „E ceva foarte alarmant în faptul că toți acești oameni sunt conduși de puterea lor supremă, influencerii, și își spun singuri urmăritori”, a spus van Leeuwen. „E orwellian. Procesul acesta ține de industria parazitară care trăiește de pe urma turiștilor”, a conchis el.