Lectura de la Papirus la e-Ink

de Magdalena Popa Buluc şi Victoria Anghelescu

Timp de cinci zile, într-o perioadă de răscruce, grea pentru ţară, Bookfest şi-a deschis porţile în complexul Romexpo, sub titlul „Te poftim la citit”. Cartea înnobilează şi educă spiritul, deschide orizonturi şi oferă posibilitatea aventurii. Peste 250 de lansări de carte, reviste, CD-uri, audiobook-uri şi 12 noi colecţii. Salonul Internaţional al Cărţii, organizat de Asociaţia Editorilor din România, sub egida Federaţiei Editorilor din România, manifestare ce va fi desfăşurată până în 13 iunie, va încânta publicul cititor al Capitalei.

„Voi mărturisi că eu unul nu mă tem de eBooks, de Kindle, de audiobook sau de dicţionarele online (câte anglicisme într-o enumeraţie – semn al vremurilor, fără îndoială). Nu cred că ele vor înlocui cartea tipărită. Cum şi-ar dedica oare autorii cărţile electronice după lansare? Cum am putea dărui un eBook? O nouă revoluţie a cărţii, după Gutenberg, va trebui să aştepte. Cartea tipărită, etimologic legată de hârtie, este în pericol. Catastrofism, lapalisadă sau neagră profeţie – această sentinţă este adesea pronunţată. Şi totuşi scriem, traducem, edităm, tipărim, cu sublimă şi tonică nonşalanţă. An de an vorbim despre criza editurilor, a lecturii, a cărţii – an de an ne revedem la Bookfest pentru a sărbători vitaliatea producţiei autohtone de carte. Până atunci să ne bucurăm împreună de această nouă sărbătoare a cărţii”, afirma Theodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe.

Pavilionul 16 va găzdui dezbateri pe subiecte actuale din industria cărţii şi a lumii cărţii în general. Se detaşează programul „Cu cărţile pe masă”, în care sunt cuprinse dezbateri şi mese rotunde, precum „Evoluţia lecturii de la Papirus la e-Ink”, dezbaterile „Manualele viitorului sau cei trei C: cerinţe, calitate, costuri”, „Ziar+carte = o soluţie de criză sau o alianţă pe termen lung”, „Responsabilitate socială în România”, „Viitorul cărţii electronice”, „Ai carte, ai parte”, „Literatura vie din reviste”.

Întâlniri cu scriitori, traducători şi critici literari vor avea drept subiecte „Reţete literare de succes”, „Industria cărţii – o industrie culturală şi creativă în mişcare”, „Cultura pe timp de criză”, „Imagine şi brand în vânzarea de carte”, iar în cadrul „Atelierelor Bookfest” se vor reuni specialişti din toate zonele culturii scrise româneşti. Îngrijoraţi de situaţia dificilă din industria şi piaţa cărţii, editori, scriitori, tipografi, librari, bibliotecari, jurnalişti, cadre didactice, oameni de ştiinţă propun autorităţilor un parteneriat şi o strategie naţională, sub titlul „Linişte, vorbesc cărţile”, care are drept scop sensibilizarea autorităţilor în ceea ce priveşte cultura scrisă ca principal vector de formare şi educare.

Grigore Arsene, preşedintele AER, ne mărturisea: „Bookfest 2010 este cea de-a cincea ediţie a noii serii de târguri de carte de vară. Am pornit dificila misiune de a organiza un târg internaţional, cu participarea unor invitaţi din diferite alte ţări europene. În ambianţa economică dificilă, încercăm să arătăm că avem public, avem cititori şi că putem merge mai departe cu dezvoltarea industriei de carte. Mă bucur că există un număr impresionant de invitaţi străini, care-şi prezintă cărţile alături de scriitorii români, iar mesele rotunde au ca subiect problemele fierbinţi cu care ne confruntăm. O iniţiativă specială este lista deschisă de semnături ale intelectualilor şi nu numai pentru protejarea culturii scrise”.

În cadrul „Coşului Salonului” pot fi donate cărţi ce vor fi dăruite unor comunităţi româneşti din Serbia şi Bulgaria şi unor centre de plasament.

Vizitatorii se pot întâlni cu scriitorii preferaţi şi pot pleca acasă cu cărţi ce poartă autograful acestora. Serile vor fi animate de concerte oferite de artişti spanioli şi români. Ca o noutate a acestei ediţii, „Clubul şoriceilor de bibliotecă”, destinat celor mici, în care numeroşi artişti, Marian Râlea, Margareta Pâslaru, Alexandra Halic, Iurie Darie, Anca Pandrea, îi vor însoţi pe copii în lumea cărţilor de poveşti.

Anul acesta, cărţile au un… „sabor especial”

Noutatea acestei ediţii este programul „Spania, ţară invitată”. Aşa cum declara Rogelio Blanco Martinez, directorul general al Direcţiei Cărţii, Arhivelor şi Bibliotecilor din Ministerul Culturii din Spania, „dacă ar fi să realizăm o sinteză a acestor ani reprezentând ultimele trei decenii, am spune că noi, spaniolii, am început să dialogăm cu lumea. Cultura noastră a trăit un dublu proces de restaurare a valorilor şi a conştiinţei de sine. Consecinţa acestui fapt este realizare un dialog cu celelalte culturi care se exprimă fie în limba spaniolă, fie în alte limbi. În ultimii ani a apărut o generaţie de creatori care, încetul cu încetul, şi-a câştigat locul pe pieţele culturale ale lumii”.

Vor avea loc numeroase mese rotunde, cu participarea unor importanţi romancieri, dramaturgi sau traducători spanioli: Carme Riera, Lorenzo Silva, Paula Izquerdo, Rosa Montero, Jose Ramon Fernandez, Milagros Frias, Ray Loriga, Angelica Liddell, Joaquin Garrigos şi Cătălina Iliescu Gheorghiu, profesoară la Universitatea Alicante. Este inaugurată o expoziţie de fotografie cuprinzând 44 de portrete de literaţi provenind din studioul fotografului Alfonso, sub titlul „De(scriind) priviri: la Edada de Plata”.

Nu vor lipsi nici lecturile „Promovarea şi sprijinirea traducerilor literare în străinătate”, cu Joaquin Garrigos, Cătălina Iliescu, sau „Poveşti spaniole tradiţionale” narate de Marian Râlea.

Programul va include şi numeroase mese rotunde: „Film şi literatură. De la roman la scenariul de film”, avându-i ca invitaţi pe Ray Loriga, Paula Izquerdo, romancierul Răzvan Rădulescu şi regizorul Vera Ion, „Pentru cine scriem? Cine ne citeşte?”, „Teritoriul ficţiunii dincolo de genuri”, cu Rosa Montero, Carme Riera, Lorenzo Silva, Ioana Ieronim, Dan Lungu şi Varujan Vosganian, „Viitorul cărţii electronice” şi „Experienţa narativă în viziunea scriitoarelor spaniole şi române”, la care vor participa Milagros Frias, Rosa Montero, Carme Riera, Gabriela Adameşteanu şi Cecilia Ştefănescu, „Avangardă şi tradiţie în dramaturgia contemporană”, „Jurnalismul cultural şi literatura”.

Publicul se va putea bucura de acompaniamentul „Suitei Hispania”, cu muzicieni clasici şi flamenco din Statele Unite şi Spania, în care chitara se amestecă cu pianul clasic şi cu vocea lirică de operă, prin mişcările flamenco-ului.

„Lorca şi lumea sa, cântece populare vechi” se desfăşoară în jurul figurii lui Garcia Lorca şi al preocupărilor lui de compozitor şi pianist, în care regăsim trăsături ale zejeles (poeme cântate în arabo-spaniolă), din Al-Andalus, lirica vechii Persii, poveştile din Evul Mediu şi influenţe evreieşti, bizantine şi ţigăneşti, dar şi „cante jondo” al genului flamenco, precum şi cântecele populare ale unor compozitori clasici, ca Manuel de Falla, piese pentru violoncel de Cassados şi Granados, inspirate din melodii tipice spaniole.

Aşadar, sunteţi invitaţi la un recital instrumental de flamenco cu Jose Luis Monton (chitară flamenco), Odei Lizaso (percuţie), Israel Lozano (tenor), Josebsu Obregon (violoncel), cu dansatoarea Anna Mendez sub conducerea lui Ignacio Prego, cât şi la un recital „Muzica noastră spaniolă”, cu Maria Răducanu şi invitaţii ei, Crister Jonsson (chitară electrică), Toma Dimitriu (pian electric) şi Pedro Negrescu (contrabas). Ada Milea, Bogdan Burlăcianu şi Adrian Cristescu îi vor da viaţă lui „Don Quijote”, Ioan Gyuri Pascu şi „The Blue Workers” vor oferi ritmuri fierbinţi.

O raită rapidă prin târg ne dezvăluie standurile Ambasadei Austriei, cu o selecţie a celor mai renumite edituri, ca Editura „Picus”, „Braumüller Literaturverlag”, „Metroverlag”, „Residenz Verlag”. La cel al Portugaliei vor fi lansate cărţile Institutului Camoes, „Memorialul mânăstirii” de Jose Saramago, „Ordinea naturală a lucrurilor” şi „Manualul inchizitorilor”, de Antonio Lobo Antunes, şi „Cartea neliniştirii” de Fernando Pesoa.

Mărturisiri, politică şi iubiri neîmplinite

Editura Humanitas vine în întâmpinarea cititorilor cu „Întâlnire cu un necunoscut”, de Gabriel Liiceanu, o carte cu două personaje: un cunoscut şi un necunoscut, care se întâlnesc şi se înfruntă. Cunoscutul e Gabriel Liiceanu, în ipostaza lui de persoană publică. Necunoscutul e Gabriel Liiceanu, în ipostaza lui de om pur şi simplu. El e personajul principal al cărţii: omul cu tainele şi spaimele lui, acela pe care orice scriitor adevărat caută să-l descopere odată cu fiecare nouă pagină. Cine sunt eu? Aceasta e întrebarea. Răspunsul e de căutat în însemnările care, deşi par legate de o zi sau de alta, au crescut, de fapt, dintr-o viaţă întreagă.

Un nou volum din seria de autor Herta Müller, „Leagănul respiraţiei”, distins cu Premiul Nobel pentru Literatură, 2009. După lungi discuţii cu poetul Oskar Pastior (1927-2006) şi cu alţi supravieţuitori ai lagărelor sovietice, Herta Müller a adunat materia epică pe care a contopit-o în acest mare roman apărut la Carl Hanser Verlag în vara lui 2009, cu doar câteva luni înainte de a i se acorda Premiul Nobel. „Leagănul respiraţiei” editată în 45 de ţări. „Aceasta carte este scrisa cu sânge. Un manifest al neuitării şi al limbajului, al căror raport complex este acum dovedit într-un mod extrem de emoţionant. O capodoperă”, după cum o caracterizează jurnalistul de la „Frankfurter Allgemeine Zeitung”.

Cu o profundă înţelegere a fiinţei umane, scriitorul israelian Amos Oz scrie o istorie amară şi tandră despre ambiţii frustrate şi iubiri neîmplinite, într-un roman dens, cu oaze de poezie şi de ironie fină, „Să nu pronunţi: noapte”, apărut în colecţia „Raftul Denisei”. „Felul în care Amos Oz descrie locurile este la nivelul lui Faulkner, iar căutarea idealurilor îl apropie de Tolstoi. Personajele sale nefericite şi decadente îl evocă pe Saul Bellow, iar radiografia sentimentelor şi obsesia pentru problemele dureroase ating intensitatea lui Dostoievski”, comenta „Sunday Telegraph”.

Cel mai tradus roman din istoria literaturii cubaneze, „Insula iubirilor nesfârşite” de Daina Chaviano, a fost desemnat în 2007 cea mai bună carte de limbă spaniolă în cadrul Florida Book Awards. „A existat un factor esenţial care justifică trama romanului: dorinţa de a spune o poveste care să recreeze uniunea simbolică dintre cele trei etnii ce alcătuiesc naţiunea cubaneză, punând accentul pe cea chineză, a cărei înrâurire sociologică în insulă este mai importantă decât mulţi îşi închipuie. Acest roman s-a născut din dorinţa mea de a omagia aceste trei rădăcini”, mărturisea autoarea.

Despre fericire, viaţă şi multe altele

Unul dintre invitaţii Editurii Curtea Veche la această ediţie este marele scriitor maghiar Peter Eszterhazy, remarcabil romancier tradus şi premiat de-a lungul şi de-a latul Europei, care a împlinit anul acesta 60 de ani. El îşi va lansa volumul de interviuri, mărturie scrisă a unui fascinant schimb epistolar cu scriitoarea Iolanda Malamen, în care vorbeşte despre condiţia de scriitor în comunism şi postcomunism, cu un umor acid şi o satiră sclipitoare. „La început eram încă un om normal. Dialog cyberspaţial”.

Publicul va fi încântat să-l descopere din nou pe marele scriitor româno-american, Petru Popescu. După „Prins” şi „Supleantul”, editate în limba română, el revine cu volumul „Fata din Nazareth”, care ne conduce spre locuri îndepărtate pe care le descrie cu detalii vii, cu o bucurie a limbajului irezistibilă, vorbind despre credinţă şi iubire cu afecţiune şi umor. O carte „care reprezintă un adevărat triumf”, cum titra Dennis Palumbo.

„Un roman liric, mişcător, care o aduce în prim-plan pe una dinte cele mai iubite femei din istorie… Petru Popescu străpunge vălul de mister în care este învăluită o femeie venerată deopotrivă de creştini şi de musulmani, scoţând la iveală inima profund umană a unei fete al cărei destin a fost să modifice cursul istorie”, comenta Kamran Pasha.

Iar Barbara Dana vorbea despre acest roman, comentând: „Ne cuprind fiori când ne întâlnim faţă în faţă cu această enigmatică icoană religioasă, când ne împărtăşim din puterea, din simplitatea, onestitatea, curajul şi momentele ei de teamă”. Un roman pe care-l veţi citi cu mare plăcere, în care istoria, legenda şi contemporaneitatea se contopesc.

Vă vor incita şi „Iubirea ca mod de viaţă” de Gary Chapman, cunoscut consilier matrimonial, renumit pentru seminariile sale pe probleme de cuplu pe care le susţine în toată lumea, şi totodată un autor de succes, vândut în mai mult de 3 milioane de exemplare, dar şi volumul de evocări al criticului literar Alex. Ştefănescu, „Bărbat adormit în fotoliu – Întâmplări”. Cartea renumitului economist norvegian Morten T. Hansen sau cele ale genialului om de afaceri care a ştiut să facă bani, Donald Trump, „Nu renunţa niciodată” şi „Cum am transformat în succes cele mai mari obstaole pe care le-am avut de înfruntat”, se adresează în principal oamenilor de afaceri.

„Despre fericire, viaţă şi multe altele – Conversaţii cu Rajiv Mehrotra” cuprinde interviuri realizate pe parcursul a douăzeci de ani de Dalai Lama. Cartea creează un profil extrem de interesant al acestui mare lider religios, al problemelor cu care se confruntă întreaga lume de azi, cât şi al abordării budiste a existenţei. Dalai Lama îi oferă cititorului răspunsuri de multe ori inedite la întrebări despre rolul religiei în lumea modernă, starea de iluminare perfectă, suferinţă, calea spiritualităţii, karma, reîncarnare, nirvana, conştiinţă, puterea meditaţiei şi a vizualizării, arta tibetană a antrenării minţii şi ştiinţa minţii.

Dalai Lama ascultă şi vorbeşte cu oricine. „Oricine vrea să obţină fericirea şi să evite suferinţa. Atunci când ne amintim că ceilalţi sunt în număr infinit, iar tu eşti doar unul singur, indiferent cât de superior eşti, ceilalţi devin mai valoroşi. Şi dacă ai o oarecare putere de judecată, vei descoperi că merită să te sacrifici pentru binele celorlalţi”. Să adăugăm şi numeroase volume semnate de laureatul Premiului Nobel pentru Literatură Orhan Pamuk, a cărui operă este elogiată de critici şi tradusă în 40 de limbi, despre care cronicarul de la „New York Times” afirma: „O nouă stea s-a ivit la răsărit”, „Cartea neagră”, de un autentic arabesc pamukian, înţesat cu asasinate, piste false, aluzii la filme turceşti şi americane, digresiuni pe tema misticii islamice, ale descifrăriii simbolisticii de pe chipurile umane şi a meşteşugului confecţionării de manechine. Fiecare poveste adăposteşte o altă poveste, într-o înlănţuire fără sfârşit în care se împletesc trecutul şi prezentul, identitatea şi memoria, dragostea şi uitarea, viaţa şi moartea”. Vă veţi îndrăgosti de romanele lui Pamuk „Mă numesc roşu”, „Zăpada”.

De la Brâncuşi la Art Nouveau

Depozitul de carte şi distribuţie NOI se prezintă cu cărţi străine într-o ţinută foarte elegantă, într-o paletă generoasă. Nu ştii ce să alegi între albume de arhitectură, de design, ca „Museum”, „House Book”, „Interior Design”, „Classic Style” (care vorbeşte despe splendoarea baletului american), de muzică, „Mozart”, cu patru CD-uri. Matei Stîrcea-Crăciun şi-a lansat volumul novator şi avangardist, „Brâncuşi, limbajele materiei”, în care „compoziţia simbolică este o operă deschisă care suscită conotaţii multiple dintre care se filtrează treptat doar cele sensibile fiecăruia, într-un act de comuniune cu arta”.

Să adăugăm nenumăratele volume de artă „Impresionimul”, „Barocul”, „Renaşterea”, „Suprarealismul”, „Art Nouveau”, „Pop Art”, „Bauhaus”, „Manet”, „Picasso”, „Courbet”, „Klimt”, „Henry Moore”, „Gaudi”, The Pitty Palace Collection”, „Arta Precolumbiană”, „Arta Egipteană”, „Arta Islamică”, „Arta Suprarealistă”, „Arta renascentistă” sau „Enciclopedia vizuală a artei”.

Ultimul Nabokov

Standurile Editurii Polirom expun, după cum mărturiseşte Oana Boca, peste 1.000 de titluri, toalizând peste 15.000 de volume, care pot fi achiziţionate cu reducere de 20%. În plus există o ofertă specială de cărţi la 9,99 lei, din literaturile universală şi română. În cele 1.000 de titluri sunt incluse 400 de titluri noi faţă de ultimul Bookfest. „Amintesc din literatură română, în primul rând, romanul cu care prozatoarea Gabriela Adameşteanu revine în atenţia criticilor şi a cititorilor după şapte ani, «Provizorat», un volum la limita dintre roman şi memorialistică, al lui Ion Vianu «Amor intelectualis», iar din noua generaţie de scriitori, Radu Pavel Gheo cu «Noapte bună, copii», primul lui roman după multele cărţi de publicistică, eseistică, proză scurtă şi SF, Ioana Bradea.”

Editura lansează şi cărţi-eveniment din literatura universală, cum ar fi ultimul roman al lui Nabokov, „Originalul Laurei”, care a fost evenimentul literar al anului 2009 în întreaga lume. „Ediţia reproduce varianta originală, în sensul că sunt publicate cartolinele cu scrisul lui Vladimir Nabokov şi dedesubt traducerea în limba română”. În cadrul colecţiei „Biblioteca Polirom” debutează o nouă serie de autor, Henry Miller, cu o ediţie revăzută a romanului „Sexus”, tradus de Antoaneta Ralian. Cărţile cu ecranizări, ca „Nu există ţară pentru bătrâni” de Thomas McCarthy, a cărei ecranizare a primit patru Premii Oscar şi o mulţime de noutăţi din sfera nonfiction, completează lista ofertantă. Polirom este una dintre editurile extrem de interesante pentru zona universitară.

„În anul acesta de criză, declară Oana Boca, am încercat să mizăm pe acele titluri care aduc o recuperare mai rapidă o investiţiilor. Avem noroc că 20-30 % din oferta noastră se adresează studenţilor, care, vrând nevrând, trebuie să cumpere cărţile pentru că au examene. În ceea ce priveşte literatura universală, colecţia Polirom cuprinde peste 60% din marii scriitori ai lumii, extrem de cunoscuţi, pe care nu trebuie să-i mai popularizăm, ci doar să anunţăm publicul că, de exemplu, Salman Rushdie a mai scris o carte. În literatura română ne-am luptat, din 2005, şi am reuşit să impunem nişte nume. Sunt scriitori care au deja cititorii lor, care îi urmăresc şi le cumpără volumele”.