Asigurare medicală, bunuri sau credite comune. Cum oferă protecție legalizarea parteneriatului civil

Legalizarea parteneriatului civil ar oferi protecţie legală și recunoaștere cuplurilor necăsătorite. Ar acorda drepturi egale în materie de moştenire, rol de aparţinător, regimul bunurilor comune, asigurare medicală, pensie de urmaş, liberă circulaţie şi şedere, violenţă domestică sau credit bancar comun.

În prezent, în România, concubinajul nu este reglementat legal, indiferent dacă partenerii sunt de același sex sau de sex opus. Ceea ce înseamnă privarea de aceste drepturi fundamentale.

Conform datelor oficiale de la Recensământul din 2021, în România există aproximativ 358.500 de cupluri care trăiesc în uniune consensuală (fără a fi căsătorite oficial). Peste 700.000 de persoane au declarat că trăiesc într-o formă de concubinaj.

Decizii medicale pentru partener, bunuri comune, pensie de urmaș

„Sunt drepturi de bază, precum posibilitatea de a lua decizii medicale pentru partener în situații critice, drepturi legate de bunuri comune, moștenire, pensie de urmaș sau acces la credite comune pentru achiziționarea unei locuințe. Nu sunt privilegii, ci drepturi esențiale care ar trebui acordate tuturor cetățenilor, indiferent de orientare sexuală sau tipul cuplului”, a explicat pentru Cotidianul Aluziva, creatoare de conținut și activistă, care vorbește chiar din experiență personală.

„Pentru multe persoane heterosexuale, inclusiv pentru cei care au trecut printr-un divorț, poate reprezenta o alternativă mai potrivită decât căsătoria.

În realitate este pentru persoanele heterosexuale o opțiune, pentru că eu, în calitate de femeie care a mers pe calea tradițională prima dată și s-a căsătorit, și au apărut trei copii dintr-o căsnicie care între timp a ajuns la divorț, eu acum nu m-aș mai căsători a doua oară, dar cu toate astea, am nevoie de o altă opțiune. Care este opțiunea? Pentru că forma asta clasică de concubinaj nu-mi oferă nicio protecție în fața legii, într-o situație juridică, într-o situație de deces și așa mai departe”, explică ea.

„Statul nu face diferență în ceea ce privește taxele. Atunci, nu ar trebui nici în privința drepturilor”

În România, există o mare barieră cu privire la cuplurile de același sex, iar teama și dezinformarea alimentează reticența cu privire la inițiativă.

„Când vorbim de cupluri heterosexuale sau gay, atât timp cât statul nu face diferență în ceea ce privește taxele, atunci n-ar trebui să facă diferențe nici în ceea ce privește drepturile. 

Mulți oameni cred greșit că această lege le-ar afecta viața sau familia, dar în realitate, nu ia nimic de la nimeni, ci oferă protecție juridică acolo unde aceasta lipsește.

Mulți oameni sunt speriați că ei au senzația că vine parteneriatul peste ei și nu știu, se umple strada de homosexuali, se căsătoresc adulți cu copii, ajungem la debandadă, ajungem la toate explicațiile astea religioase, homofobie și așa mai departe.

Nu s-ar produce schimbări negative. Este mai degrabă o extindere a drepturilor și o adaptare la realitățile sociale existente. Relațiile și familiile existente nu sunt afectate”, mai spune Aluziva.

România, obligată de instituțiile europene

Atât Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au stabilit că România are obligația pozitivă de a recunoaște și cuplurile necăsătorite și căsătoriile gay oficiate pe teritoriul UE.

„România a fost condamnată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în anul 2018 în cauza Coman și Hamilton vs. România pentru nerecunoașterea cuplurilor căsătorite pe teritoriul Uniunii Europene și ulterior a fost condamnată și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 2023 în cauza Bugeanu vs. România”, explică Vlad Viski, director executiv MozaiQ.

„Atât Tratatul Uniunii Europene, cât și Convenția Europeană pentru Drepturile Omului sunt tratate semnate și ratificate de România și fac parte din legislația națională. Există o obligație a României să implementeze aceste hotărâri și totuși, clasa politică nu o face și, practic, ignoră tratatele la care România este parte”, adaugă el.

Petiție – Parlamentul să adopte de urgență legea

Asociația MozaiQ, alături de alte peste 80 de asociații, solicită Parlamentului adoptarea de urgență a inițiativelor legislative care ar crea un cadru legal pentru recunoașterea parteneriatului civil.

Asociațiile încearcă să strângă 100.000 de semnături pentru petiția „Parteneriat civil, ACUM!”, până pe 18 mai, care apoi să fie trimise instituțiilor relevante: președintele Camerei Deputaților, grupurile parlamentare, Guvernul, Ministerul Justiției și Administrația Prezidențială.

„Considerăm că este important ca premierul să iasă public și să spună care este poziția Guvernului pe acest subiect, dincolo de avizele transmise pe lege. Vorbim despre recunoașterea cuplurilor necăsătorite, deci așteptăm o poziție clară.

În cazul președintelui, rolul constituțional este de mediator între forțele din societate. Ne așteptăm ca acesta să invite societatea civilă și partidele politice la dialog, într-un cadru organizat, pentru a discuta despre parteneriatul civil”, transmite Vlad Viski.

„Din punctul nostru de vedere, există o Coaliție de guvernare care are o majoritate de 50% plus 1 în Parlament. Există două propuneri legislative, Plx 152 și Plx 153, care sunt în comisia juridică. Acestea au mai multe avize pozitive în Camera Deputaților, de la comisia de muncă, comisia pentru drepturile omului și comisia pentru egalitate de șanse. Deci, chiar și mâine, dacă ar exista voință politică, s-ar putea vota și rezolva această problemă”, a adăugat directorul asociației MozaiQ.

Într-un interviu recent, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat că dacă va ajunge premier, va pune în aplicare hotărârea CEDO.

„Punctul meu de vedere este că fiecare acasă are dreptul să facă ce vrea, atâta timp cât nu atinge libertățile celuilalt. Dacă sunt oameni (și sunt oameni în România) cu orientare sexuală de acest tip, LGBT, este treaba lor și trebuie să aibă și ei drepturi, așa cum au și ceilalți (…) Pur și simplu nu știu de ce nu e pusă în aplicare în acest moment”, a spus președintele Camerei.

Context. Cuza Coman și Hamilton vs. România

În decembrie 2013, Relu Adrian Coman, cetățean român, a solicitat Inspectoratului General pentru Imigrări emiterea unui permis de rezidență pentru soțul său, cetățean american, Robert Clabourn Hamilton, cu care era căsătorit legal în Belgia. În urma refuzului, cei doi au dat în judecată statul român. De aici, a pornit o serie de procese.

În 2018, CJUE a decis recunoașterea căsătoriei celor doi soți. Ulterior, România a fost condamnată și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 2023 în cauza Buhuceanu vs. România.

Cazul Buhuceanu și alții

Decizia în cazul Buhuceanu și alții vs România a fost dată la patru ani după ce 21 de cupluri gay au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaștere și de protecție legală pentru familiile lor.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că a existat o încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. România avea obligația de a asigura recunoașterea și protecția adecvată a relațiilor între persoane de același sex.

Practic, instanțele europene au decis că orientarea sexuală nu poate fi un motiv pentru a priva un cuplu de drepturi fundamentale, cum ar fi cel la viață de familie.