Unde firmele private nu vor…
Racordarea la rețeaua de gaze devine serviciu de utilitate publică și va putea fi făcută și de primării, potrivit unei legi adoptate în Parlament și publicată în Monitorul Oficial. Legea, care o modifică pe cea a Serviciilor Comunitare de Utilitate Publică 51/2006, introduce un nou jucător în piața branșamentelor la gaze: statul, prin autoritățile locale. Evident, primăriile vor delega unui privat execuția propriu-zisă a lucrărilor, pentru că nu are capacitate, și nici experiență, de a le face ea însăși, însă acest lucru reprezintă o procedură mult mai simplă decât concesionarea serviciului de distribuție, singura modalitate de a atrage noi locuri de consum în rețea, de până acum.
Cei doi operatori de distribuție care își împart România
Distrigaz Sud Rețele, parte a ENGIE, și E.ON, doar cu greu acceptau să facă branșamente în localități mici, izolate ori în zone muntoase. Își făceau calculele și, dacă lucrările costau mai mult decât gazele pe care urmau să le furnizeze, nu făceau branșamentele, chiar dacă oamenii din zonă cereau să le vină gazele. Nimic nu îi putea obliga să le aducă. Or acum, există soluția legală ca primăriile să preia aducerea gazelor către sate și comune mai izolate.
În afară de beneficiul oamenilor, care își doresc gaze, dar nu este nimeni care să li le aducă, există un alt calcul, mai pragmatic, al statului, care implică bani cheltuiți intern. Odată ce va începe exploatarea gazelor din Marea Neagră, în doar doi ani – 2021, România va ajunge să producă circa 18 miliarde de metri cubi anual. Consumul dimensionat pe necesități actuale este de circa 11 miliarde de metri cubi. Rămân, deci, 7 miliarde de metri cubi în surplus, care va trebui exportat dacă nu se dezvoltă soluții să fie consumat, în cât mai mare măsură, intern. Or pentru că industria chimică și petrochimică, mare consumatoare de gaze, s-a restrâns considerabil, o șansă pentru păstrarea în interna gazelor din Marea Neagră este să crească consumul populației. Cum? Tocmai prin aducerea în rețea a 1 milion de români care acum folosesc masă lemnoasă pentru încălzire. 1-1,5 miliarde de metri cubi ar putea fi consumați în plus, dacă primăriile extind, până atunci, rețeaua de distribuție.
Noi branșamente, cu orice preț
Ce mai este important de precizat este că, aparent, pentru decidenți această lege care include distribuția cu gaze prin serviciile comunitare de care se pot ocupa primăriile este foarte importantă. Drept dovadă că, în textul legii a fost prevăzut că, în realizarea unui nou branșament, țevile pot trece prin păduri sau arii naturale protejate, ceea ce, în legea concesiunii rețelei din prezent, nu este posibil. Astfel, de multe ori, pentru a aduce gazele într-un sat, țevile trebuiau să ocolească pădurile pe kilometri întregi.
Citiți articolul integral în ziarul Cotidianul varianta digitală
Visele ungurilor si austriecilor de a ne scoate gazele naturale din tara se vor spulbera curand. BRUA este construita pe banii nostri si prin urmare gazele transportate vor ramane la noi. Termocentralele pe carbune Turceni, Rovinari, Isalnita si Mintia nu vor mai putea face costurilor conexe (refacerea mediului afectat la minele de carbune, taxe pentru emisii carbon, costuri desulfurarea gazelor de ardere, expropieri terenuri pentru cariere, pensionari anticipate, boli profesionale, etc.). In concluzie se va trece pe turbine cu gaz si PA gaze la habsburgi!!!
Aducerea gazelor în satele românești cade în seama primarilor, ducerea lui în Ungaria și Austria cade în seama statului român. Se păstrează legea că dacă nu vrea distribuitorul trebuie și-ți plătești singur conducta, distribuitorul devine pe gratis proprietarul conductei, de zeci de materii pe care le-ai cumpărat, până la contorul din poartă? Pentru satele și Apuseni și orașul Brad trebuie făcută o asociație de primării care să finanțeze aducerea gazului românesc la ei?