Legea popririi, atacată la Curtea Constituțională

CCR este „atacată“ cu sesizări în legătură cu poprirea fără somație. Daniel Velicu este unul dintre avocații care a atacat „legea popririi “, „adică norma juridica prin care se permite executorilor judecatoresti să obțină banii din conturi ori din salariu, printr-o poprire desfășurată în mod prematur și, implicit, în mod abuziv“.

Într-un articol scris pentru cotidianul.ro, avocatul drd. Daniel Velicu explică de ce și cum s-a ajuns aici și vine și cu un exemplu:

Am atacat la Curtea Constitutionala „legea popririi “, adică norma juridica prin care se permite executorilor judecatoresti să obțină banii din conturi ori din salariu, printr-o poprire desfășurată în mod prematur și, implicit, în mod abuziv.

Legea popririi care dainuie in Romania de două secole a intrat in vigoare in anul 1865, pe vremea vechilor domnitori, intr-o perioada in care debitorii nu aveau drepturi, ci doar obligatii.

Eu am sesizat Curtea Constitutionala pentru a obtine desfiintarea normei juridice care permite poprirea fara somatie prealabila.

In temeiul art. 29 al. 2) din legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, am ridicat exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor de la art. 783 alin.1) din Codul de procedura civila[1], in ce priveste mentiunea “Poprirea se înființează fără somație”.

Chestiuni procesuale esentiale privind „calitatea“ justițiabililor

Contestatorul are calitatea de consumator al unor produse/servicii financiare, astfel că beneficiaza de principiul unei protecții ridicate, asa cum este reglementat prin Titlul Xv Protecția Consumatorilor, din Tratatul de infiintare a Uniunii Europene. Conform art. 169,  Pentru a promova interesele consumatorilor și pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, Uniunea contribuie la protecția sănătății, a siguranței și a intereselor economice ale consumatorilor, precum și la promovarea dreptului acestora la informare, educare și organizare în vederea apărării intereselor lor.

Reclamantul detine calitatea de consumator intrucat a incheiat un contract de credit în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale, indeplinind cerinta definita la art. 2 alin. 1) din Legea nr. 193/2000, in art. 2 pct. 2 din OG nr 21/1992 privind protectia consumatorilor[2] cat si in pct. 13 din Anexa Codului Consumului[3].

Formele de executare a Contractului intra sub incidenta legilor protectiei consumatorilor avand in vedere obiectul contractului de imprumut – serviciu financiar[4] – definit la pct. 43 din Anexa Codului Consumului. In calitatea sa de consumator, contestatorul, fiind prejudiciat de punerea in executare a unui contract de imprumut financiar, detine dreptul de a se adresa organelor judecătoreşti în conformitate cu prevederile Codului civil şi ale Codului de procedură civilă.

In cadrul procedurilor, trebuie sa beneficieze de protectie sporita, aspect care presupune din punctul nostru de vedere, inter alia, si obligatia organelor jurisdictionale sa invoce din oficiu orice chestiune favorabila consumatorului, inclusiv o exceptie de neconstitutionalitate a unei norme juridice relevante cauzei.

Motivarea excepției de neconstituționalitate privind legea popririi

Considerăm că norma juridica “Poprirea se înființează fără somație” nu este clara si previzibila, astfel afecteaza dreptul justitiabililor la accesul la justitie.

In faza executarii silite civile sunt reglementate mai multe somatii, in functie de stadiul procedurii, pe fondul in care masurile (executare mobiliara ori si imobiliara) de executare silita propriu zise,  demareaza sub conditia somarii prealabile a debitorului, conform art. 667 Cod.proc.civ, dacă cererea de executare a fost încuviințată, executorul judecătoresc va comunica debitorului . . . , dacă legea nu prevede altfel, o somație.

Punctam natura masurii popririi, din prezenta cauza, ca fiind forma de executare silita efectiva si concreta si nu forma asiguratorie. De ce? Pentru ca debitorului contestator i-au fost retinuti bani intre timp, anterior posibilitatii de a achita intreg debitul asa cum prevede articolul 668 Cod.proc.civ.

Contestatorul debitor a aflat initial de masura popririi, de la banca, contul fiind blocat, si de la angajator si abia ulterior, a fost instiintat de executor asupra existentei unui dosar de executare silita.

Practic, debitorul este executat silit efectiv, norma juridica atacata de noi fiind folosita pentru a fi evitata posibilitarea conferita debitorului de a achita debitul in termenul indicat in somatie.

Poprirea reprezinta una din modalitate de executare silita, aminte la Art 624 Cod.proc.civ., intitulat  Modalități de executare, unde se prevede ca Executarea silită se efectuează prin:

1. urmărirea bunurilor mobile și imobile ale debitorului sau aparținând terților ținuți să răspundă, în condițiile legii, pentru obligațiile debitorului, în scopul îndestulării creditorilor.

Natura popririi ca fiind o masura de executare silita efectiva reiese si din interpretarea art. 781 Cod.proc.civ., intitulat Obiectul popririi, unde se prevde ca Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, în condițiile art. 733 alin. (1), pot fi poprite și bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele său.

In cazul de fata, contestatorul nu a primit nicio somatie iar legea nu prevede altfel in cazul de fata. Executorul judecatoresc nu a dispus expedierea efectiva catre contestator a somatiei prealabile intregii executari silite sau / si nu a asteptat epuizarea termenului – chintesenta somarii prealabile ci, dimpotriva, mai intai a dispus masura infiintarii popririi si, ulterior, a dispus somarea debitorului contestator.

Conflictul de legi nu exclude controlul constitutional privind legea popririi

Comunicarea somației initiale este prevăzută sub sancțiunea nulității executării. Motivul nulitatii actelor de executare silita, pentru acest motiv, este prevazut la art. 673 Cod.proc.civ. Trecerea la executarea silită, efectuarea altor acte de executare silită nu pot fi efectuate decât după expirarea termenului arătat în somație . Institutia somatiei este esentiala pentru increderea cetatenilor in actul de justitie in general si pentru protejarea patrimoniului celor executati silit. In cazul de fata, lipsa expedierii somatiei catre contestator a generat o vatamare prezumata fata de dispozitiile legale mai sus amintite. Modalitatea in care executorul judecatoresc, la cererea si din culpa creditorului, a actionat denota un dispret pentru procedura de executare silita prevazuta de Codul de procedura Civila si, chiar pentru esenta statului de drept. Termenul oferit prin Somatie, este reglementat de Codul de procedura civila sub toate aspectele, inclusiv asupra modului de calcul si implinirii. Chiar si in lipsa unei vatamari, consideram ca vatamarea se prezuma, sanctiunea find nulitatea absoluta intrucat executorul judecatoresc inca nu detinea dreptul procesual de a demara formele de executare silita, pana la data epuizarii termenului ce trebuia amintit in somatie.

In ciuda acestor explicatii, noi credem ca nu suntem in prezenta unui conflict de norme juridice, ci in prezenta unei norme juridice lipsita de claritate si previzibilitate, ce afecteaza accesul la justitie pe fondul in care Judecătorii nu se pot supune acelei norme juridice esentiale din legea cadru a procesului civil.

Cand a aparut legea popririi

Norma juridica pentru care solicitam verificarea constitutionalitatii a fost introdusa odata cu adoptarea noului cod de procedura civila. La nivelul formei initiale, din anul 2013, in codul de procedura civila mentiunea “Poprirea se înfiinţează fără somaţie” se regasea la art. 782, intitulat Înfiinţarea popririi. Ulterior republicarii[5], mentiunea se regaseste la art. 783.

Vechiul Cod de procedura civila 1865 (varianta actualizata până la data de 31 ianuarie 2013) a cunoscut la randul sau aceasta disfunctionalitate. La art. 454 alin. (1) se mentioneaza “ Poprirea se infiinteaza fără somatie “. Desi, aceasta din urma norma juridica, echivalenta celei criticate de noi, a fost supusa unui control de constitutionalitate[6], in mod succesiv[7], au fost invocate alte temeiuri constitutionale[8] decat cele invocate de noi mai jos sau / si exceptia a fost ridicata de tertul poprit si nu de insusi debitorul urmarit silit.

Cu toate acestea, insusi codul de procedura vechi[9], in forma sa initiala din anul 1865 impunea somatia prealabila. Conform art. 388 din Codul de procedura civila, varianta din anul 1865, Esecutiunea câtă sa fia precedată de o somaţiune de esecutare, facuta prin agentul ce are sa esecute, şi cu o di cel puţin mai nainte de esecutare.

Asadar, inca din sec XIX, executarea silita insesi nu putea demara fara o somatie prealabila.

Temeiul (ne)constitional privind legea popririi

Detinem dreptul de a va solicita sesizarea Curtii Constitutionale intrucat consideram ca prevederea din art. 783 alin. 1) din Codul de procedura civila este neconstitutionala, fiind incalcate urmatoarele articole din Constitutie :

• Articolul 1 Statul Roman alin. (3) teza I si alin. (5),
• Art. 21 Accesul liber la justiție,         
• Articolul 124 – Înfăptuirea justiției.

Norma juridica art. 783 alin.1) din Codul de procedura civila, in ce priveste mentiunea “Poprirea se înființează fără somație”, este neconstitutionala zicem noi.

O norma juridica constitutionala trebuie cunoscută şi înţeleasă, iar pentru a fi înţeleasă, trebuie să fie suficient de precisă şi previzibilă, aşadar să ofere securitate juridică destinatarilor săi.

Nefiind clara si previzibila, norma atacata de noi afecteaza dreptul de acces la justitie al reclamantului din prezenta cauza si afecteaza infaptuirea justitiei intrucat lasa loc de interpretare, nedorita de legiuitor in acest caz. Punctam ca in acest caz nu este ceruta interpretarea textului, din cauza conflictului dintre normele juridice generat de ambiguitatea formularii textului legal de la art. 783 al. 1) Cod.proc.civ.

Curtea Constitutionala se poate pronunta asupra omisiunilor legislative care au relevanta constitutionala. Pe aceasta chestiune, invocam, cu titlu de exemplu in jurisprudenta Curtii Constitutionale, amintim Decizia nr 107 din 27 februarie 2014[10], conform careia, “admitand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor … astfel cum sunt redactate, sunt generatoare de dificultati in planul interpretarii si aplicarii legii si creeaza, fara o motivare obiectiva sau rationala, in impediment in exercitarea efectiva a dreptului de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor si intereselor legitime. … Chiar daca in ipoteza de fata este in discutie o omisiune legislative, Curtea, in virtutea rolului sau de garant al suprematiei Constitutiei, nu poate ignora viciul de neconstitutionalitate existent, deoarece tocmai omisiunea si imprecizia legislative sunt cele care genereaza incalcarea dreptului fundamental de acces liber la justitie al persoanelor corora li se comunica… ” [11]

Executarea-i buna dar legea nu

Prin prezenta sesizare a Curtii Constitutionale, noi nu criticam, in mod direct, procedura popririi din faza executarii silite, prevazuta de Codul de procedura civila, ce se desfasoara relativ usor, in mod simplificat, fara prea multe formalitati.

Noi criticam norma juridica de art. 783 alin.1) din Codul de procedura civila, in ce priveste mentiunea “Poprirea se înființează fără somație”, ca fiind neconstitutionala.

Lipsa de precizie si claritate a normei art. 783 al. 1) Cod.proc.civ. afecteaza dreptul debitorului de a fi somat in prealabil cu privire la iminenta continuarii executarii silite (conform art. 667 Cod.Proc.Civ.).

Rolul somatiei este unul esential pentru drepturile si interesele contestatorului.

Conform art. 668 Cod.proc.civ., intitulat Somația, Debitorul va fi somat să își îndeplinească obligația, de îndată sau în termenul acordat de lege, cu arătarea că, în caz contrar, se va proceda la continuarea executării silite.

Subliniem caracterul obligatoriu al acestei somatii, pe fondul in care exceptia de la aceasta regula se efectueaza doar in cazuri limitativ prevazute de Codul de procedura civila[12]. Situatia – “Poprirea se înființează fără somație “ – de la art. 783 al. 1) Cod.proc.civ. nu reprezinta o exceptie de la somarea prealabila a debitorului.

Dupa cum observam, somatia confera si un termen de plata, ulterior executorul continuand executarea silita, prin declansarea formelor de executare silita efectiva. Astfel, ulterior termenului de plata afisat in somatie, debitorul va suporta plata cheltuielilor de executarem ocazionate de punerea in executare efectiva a titlului executoriu, precum cheltuielile generate de notificarea tertilor cu privire la infiintarea masurii de poprire.

Cu privire la acest termen de plata, amintim cel mai frecvent caz, respective cazul sechestrului prevazut la Art 732 Cod.proc.civ., intitulat Aplicarea sechestrului asupra bunurilor debitorului. Dacă în termen de o zi de la comunicarea somației însoțite de încheierea de încuviințare a executării debitorul nu plătește suma datorată, executorul judecătoresc va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmăribile ale debitorului, în vederea valorificării lor, chiar dacă acestea sunt deținute de un terț.

Exceptiile privind somarea prealabila a debitorului

Dupa cum spuneam, exceptiile de la somatia initiala sunt expres si limitativ prevazute la art. 669 Cod.proc.civ., exceptii in care – “Poprirea se înființează fără somație “ , art. 783 al. 1) Cod.proc.civ – nu este enumerata. Asadar, conform art. 669, nu este necesară comunicarea titlului executoriu și a somației:

1. în cazurile prevăzute la art. 675;
2. în cazul ordonanțelor și încheierilor pronunțate de instanță și declarate de lege executorii.

Articolul 675 aminteste la randul lui de acel termen prelabil demararii executarii silite insesi, astfel esenta somatiei.

Decăderea debitorului din beneficiul termenului de plată (1) Debitorul care beneficiază de un termen de plată va fi decăzut, la cererea creditorului, din beneficiul acestui termen, dacă:

1. debitorul se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor care îi revin potrivit legii în scopul realizării executării silite;
2. debitorul risipește averea sa;
3. debitorul este în stare de insolvabilitate îndeobște cunoscută sau, dacă prin fapta sa, săvârșită cu intenție sau dintr-o culpă gravă, a micșorat garanțiile date creditorului său ori nu le-a dat pe cele promise sau, după caz, încuviințate;
4. alți creditori fac executări asupra averii lui.

Exceptiile de la regula somarii prealabile implica un judecator, si nu un executor

În oricare din aceste cazuri de la pct 1, 2, 3 si 4, instanța de executare va hotărî de urgență, în camera de consiliu, cu citarea părților, în termen scurt. În situația în care debitorul nu mai are domiciliul sau sediul cunoscut, va fi citat la ultimul său domiciliu ori sediu. Dispozițiile alin. (1) nu se aplică atunci când debitor este statul sau o unitate administrativ-teritorială.

Pct 2 de la art. 669 aminteste, drept exceptii de la somarea prealabila, in cazul ordonanțelor și încheierilor pronunțate de instanță și declarate de lege executorii.

Observam ca aici legiuitorul a avut in vedere actele de procedura emise de judecator si nu de executorul judecatoresc, astfel nu vom insista pe acest aspect intrucat textul criticat de noi vizeaza acte emise de executorul judecatoresc. Conform art. 782 Poprirea se înființează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul.

Conditiile pentru care Curtea Constitutionala poate fi sesizata privind legea popririi

  Pe cererea noastra adresata instantei de executare pentru sesizarea Curtii Constitutionale, consideram ca fiind indeplinite conditiile esentiale:

1. Aplicabilitatea textului criticat in cauza dedusa judecatii

Dupa cum veti observa in dosarul de executare silita, debitorul nu a primit somatia prealabila, ANTERIOR DEMARARII FORMELOR DE EXECUTARE SILITA.

Noi am criticat acest aspect in cadrul contestatiei la executare. Textul criticat de noi – art. 783 al.1) C.proc.civ. nu face trimitere, dincolo de orice dubiu, la somatia prealabila insesi executarii silite effective, pe fondul in care exceptiile de la somatia prealabila executarii silite efective sunt expres si limitativ prevazute de lege.

1. E necesara invocarea exceptiei de neconstitutionalitate in scopul restabilirii starii de legalitate

Dupa cum am amintit, de moment ce norma de la art. 783 al. 1) Cod.proc.civ. e lipsita de claritate si previzibilitate, insa si legalitatea sa este pusa la indoiala, drept pentru care nu respecta esenta si litera principiului amintit de art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei .

Interesul procesual al contestatorului este unul real, personal si actual, intrucat, odata constatata neconstitutionalitatea prevederii  de la art. 783 al. 1) Cod.proc.civ, in ce priveste mentiunea “Poprirea se înființează fără somație”, contestatia este admisibila in ce priveste motivul mai sus amintit – privind lipsa somarii prealabila demararii executarii silite efective si concrete a debitorului conform art. 667 Cod.proc.civ.

Consideram ca textul criticat de noi nu respecta criteriile unei legi de a fi clara si previzibila, criterii arhinecesare pentru ca legea sa fie obligatorie. Cu aceasta ocazie, amintim art. 8 alin. 4) din Legea 24/ 2000 conform caruia (4) Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce.

Legea popririi este neconstitutionala

In cazul nostru, mentiunea de la art. 783 al. 1) Cod.proc.civ, “Poprirea se înființează fără somație”, este plina de echivoc, textul fiind neclar, pe fondul in care nu aminteste care somatie, de moment ce executarea silita cunoaste cel putin 3 trei somatii esentiale : somatia prealabila insesi executarii silite efective (art. 667 Cod.proc.civ.), somatia mobiliara si somatia imobiliara (art. 820 Cod.proc.civ.[13]). 

Legiuitorul nu a creat institutia juridica a somarii prealabile formei de executare silita prin poprire, desi din economia textului de lege a art. 783 al. 1) Cod.proc.civ. asa ar rezulta o somatie specifica formei de executare silita prin poprire. De ce? Tocmai pentru ca situatiile exceptionale de la regula somarii prealabile intregii executari silite sunt limitativ enumerate de legiuitor iar cazul art. 783 al. 1) Cod.proc.civ. nu e amintit.

Reamintim ca in cazul de fata, tertii au primit de la executor instiintarea privind indisponibilirea sumelor de bani, esenta masurii de poprire, anterior somarii debitorului cu somatia prevazuta la art. 667 Cod.proc.civ., desi noi nu ne incadram intr-una din exceptiile in care debitorul urmarit nu primeste somatia prealabila intregii executari silite.

Unde-i lege nu-i tocmeala, insa legea trebuie sa fie clara si previzibila

1. Norma atacata de noi afecteaza Principiul legalitatii, creionat de art. 1 alin. 3) teza I din Constitutia Romaniei cat si celelalte articole amintite mai sus.

Exigentele executarii silite civile protejeaza nu doar creditorii ci si debitorii, pe fondul in care executarea angreneaza forta coercitiva a Statului Roman[14] la un nivel ridicat. Conform Art. 625 intitulat Legalitatea executării silite, Executarea silită se face cu respectarea dispozițiilor legii, a drepturilor părților și ale altor persoane interesate.

Executarea prompta si efectiva a unui titlu executoriu, mai ales ca e un contract de credit in legatura cu care a operat cesiunea de creanta, presupune respectarea unei procedure clare si previzibile, in care debitorii sa detina posibilitatea efectiva de a beneficia de esenta procedurii somarii, anterior oricarei forme de executare silita efectiva si concreta.

Masura popririi din prezenta cauza, la modul in care a fost pusa in aplicare, reprezinta o forma de executare silita concreta si efectiva, ce a fost pusa in executare anterior somarii si acordarii unui termen de plata.

Debitorul detine dreptul efectiv de a executa de buna voie obligatia sa, chiar si in faza executarii silite. Doar in urma refuzului intr-un termen anume, fie el si o zi, executorul judecatoresc poate demara toate formele de executare silita, inclusiv si mai ales executarea prin poprire.

Avand in vedere cesiunea de creanta izvorata din contractul de credit bancar, esenta procedurii somarii prealabile este cu atat mai justificata cu cat debitorul detine interesul si dreptul de a cunoaste identitatea creditorului, suma pretinsa, numarul dosarului executional si toate celelalte aspecte pentru o informare corecta si completa pentru a efectua plata debitorului, anterior oricarei forme de executare silita concreta si efectiva.

In ce priveste textul constitutional – art. 1 alin. 3) teza I din Constitutia Romaniei, exigentele acestuia privesc si scopurile activitatii statale dintr-o executare silita civila, prefigurate in ceea ce indeobste este numit ca fiind domnia legii.

Aceasta din urma sintagma implica subordonarea statului fata de drept, asigurarea acelor mjloace care sa permita dreptului sa cenzureze optiunile politice si, in acest cadru, sa pondereze eventualele tendinte abuzive, discretionare ale structurii etatice. In cazul de fata, din cauza normei juridice neclare si imprevizibile, executorul judecatoresc a dispus executarea efectiva prin poprire a debitorului si, abia ulterior, a dispus somarea acestuia petru a achita debitul, golind de continut “prima si ultima sansa” a debitorului de a executa “obligatia de a da” o suma de bani unui anumit creditor, fie el si o societate tip SRL ce a preluat dreptul de creanta de la institutia financiara imprumutatoare printr-un contract de cesiune de creanta, operatiune de care debitorul nu a detinut nicio informatie pana la infiintarea popririi.

Procedand in acest fel, executorul judecatoresc a invocat si oarecum justificat valoarea maxima a cheltuielilor de executare silita alaturi de onorariul sau, desi in faza somarii prealabile cuantumul cheltuielilor de executare ar fi fost minim sau chiar ar fi lipsit. Cu alte cuvinte, infiintand poprirea in mod prematur si abuziv, din cauza unei norme juridice ce afectaza Principiul legalitatiii, executorul judecatoresc si-a maximizat cheltuielile de executare, creand in patrimonial debitorului un prejudiciu nejustificat, raportat la dreptul celui urmarit silit de a executa obligatia sa intr-un termenul prevazut in somatia primita ulterior.

Statul de drept asigura suprematia Constitutiei, corelarea legilor si a tuturor actelor normative cu aceasta, existenta regimului de separatie a puterilor publice, care trebuie sa actioneze in limitele legii, si anume in limitele unei legi ce exprima vointa generala. Statul de drept consacra o serie de garantii, inclusiv jurisdictionale, care sa asigure respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti prin autodelimitarea statului, respectiv incadrarea autoritatilor publice in coordonarea dreptului.[15]

Dar, cu adevarat pertinent este imixtiunea unui executor judecatoresc in activitatea instantei de executare, singura entitate competenta a decide decaderea din beneficiul termenului si, implicit, executarea silita fara somatia prealabila. Cum am amintit mai sus, conform art. 675 Cod.proc.civ., asupra decaderii din termenul de plata amintit in somatie, doar instanța de executare va hotărî de urgență, în camera de consiliu, cu citarea părților, în termen scurt.

 

Legea popririi vs accesul la justitie

Norma cu pricina afecteaza in mod direct accesul la justitie, intrucat judecatorul de la instanta de executare, investit cu o contestatie la executare, folosind interpretarea gramaticala, adica interpretand izolat acea norma juridica, poate “ sa pice “ in eroarea creata involuntar de legiuitor.

Pe de alta parte, instanta de executare, interpretand norma juridica in mod sistematic, adica sa lege norma atacata cu normele juridice evocate de noi mai sus, ajunge in situatia in car nu detine o claritate suficienta din punctul nostru de vedere.

Exceptiile de la somarea prealabila sunt explicit si limitative prevazute de legiuitor, asa cum am aratat pe larg.

Din cauza normei juridice, zicem noi una neconstitutionala, infaptuirea justitiei este impiedicata, intrucat odata aparuta situatia juridica problema – blocarea conturilor sau / si infiintarea popririi la angajator si retinerea banilor din cont / salariu – , atat noi cat si instanta de executare suntem in fata unei neclaritati generate de o norma juridica ambigua, ce lasa loc de cel putin 2 interpretari.

Interpretarile sunt nepermise in astfel de situatii juridice in care forta coercitiva a Statului e aplicata concret, agresiv si cu prejudicierea debitorului urmarit silit, care este anuntat de tertia supra existentei unei executari silite, desi instanta de executare nu a permis executarea silita fara somarea prealabila a debitorului.

Intrebari retorice in loc de concluzie.

 Daca debitorul urmarit silit doreste sa achite debitul pus in executare silita, astfel ne-am regasi in logica, viziunea si ratiunea legiuitorului, ce a stat la baza reglementarii somatiei prealabile. anterioara formelor de executare silita, de ce norma juridica permite infiintarea masurii popririi fara somatie?

Daca exista procedura somarii prealabile, somatie ce trebuie expediata debitorului efectiv ANTERIOR demararii oricarei forme de executare silita, de ce permitem existenta  “popririi fara somatie”, institutie creata in anul 1865? Desi, au trecut aproape 2 secole de la acele vremuri, totusi, de ce permitem aceasta norma primitiva, ce goleste de continut juridic dreptul fundamental al debitorului de a sti cine, de ce si ce suma ii cere?

Daca debitorul urmarit silit, fie si in situatia in care nu primeste somatia prealabila formelor de executare silita, ci doar instiintarea de la unitatea bancara unde detine contul, instiintare din care reiese in mod explicit faptul ca al sau cont e blocat de notificarea privind poprirea, doreste sa achite debitul cum poate face asta daca contul sau e blocat?

 

Lipsa controlului de constitutionalitate asupra textului de lege atacat

Curtea Constitutionala nu s-a pronuntat asupra art. 783 al. 1) Cod.proc.civ.

Totusi, in urma unei atente cercetari am identificat o cauza pendinte, ce nu a primit inca solutie, respectiv dosarul nr 1798D/2021, aflat faza de raport (a se vedea http://ccrsearch.ccr.ro:65080/#/CautareDosare ).

[1] Legea nr. 134/2010, act publicat in MONITORUL OFICIAL I nr. 485 din 15 iulie 2010

[2] consumator – orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale;

[3] Aprobat prin LEGEA nr. 296/2004 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 593 din 1 iulie 2004

[4] unele servicii de natura bancara, credite, asigurări, pensii private, investitii sau plati;

[5] în temeiul art XIV din Legea 138/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,

[6] A se vedea Decizia nr 336 din 16 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 454 şi 457 din Codul de procedură civilă, publicat in M.Of. nr 911 din 2004 accesata pe 15.12.2021 aici https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/55721

[7] Decizia nr. 1.272 din 8 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 454, art. 456, art. 457, art. 459 şi art. 460 din Codul de procedură civilă publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 852 din 9 decembrie 2009 accesata pe 15 decembrie 2021 aici http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/114272

DECIZIE nr. 178 din 20 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 454 din Codul de procedură civila publicat in  MONITORUL OFICIAL nr. 443 din 18 mai 2004

DECIZIE nr. 336 din 16 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 454 şi 457 din Codul de procedură civilă publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 922 din 11 octombrie 2004

Decizia nr. 749/2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371 ind.7 alin. 2, 3 şi 4 şi art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 580 din 01 august 2008

Decizia nr. 1082/2011 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371 ind 7 alin. 2, 3 şi 4, art. 399 alin. 1, 2 1 şi 3, art. 403 alin. 1 şi 3 şi art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă

Decizia nr. 27/2014 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 218 din 27 martie 2014.

[8] Art. 16, art. 20, art. 21, Art. 24, art. 44, art. 53, art 57 si art. 135 .din Constitutia Romaniei, art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 6 CEDO, art. 7 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului

[9] publicat in M.Of. nr. 200 din 11 septembrie 1865,

[10] Publicata in M.Of. partea I, nr. 318 din 30 aprilie 2014

[11] Tudorel Toader , Marieta Safta – Ghid de admisibilitate la Curtea Constitutionala a Romaniei. Edit. Hamangiu 2016 Bucuresti pag 133 si 134.

[12] Articolul 669 Excepții de la comunicare Nu este necesară comunicarea titlului executoriu și a somației:

1. în cazurile prevăzute la art. 675;2.în cazul ordonanțelor și încheierilor pronunțate de instanță și declarate de lege executorii.

[13] Articolul 820 Înștiințarea debitorului și a terțului dobânditorExecutorul judecătoresc va comunica o copie de pe încheierea de încuviințare a executării silite prevăzute de art. 666 atât debitorului, cât și terțului dobânditor, însoțită, în ambele cazuri, de titlul executoriu în copie certificată de executor pentru conformitate cu originalul și de somație, punându-li-se în vedere ca în termen de 15 zile de la primirea acesteia să plătească întreaga datorie, inclusiv dobânzile și cheltuielile de executare.

[14] Dupa cum observam litera Articolului 626 Cod.proc.civ. Rolul statului în executarea silităStatul este obligat să asigure, prin agenții săi, executarea în mod prompt și efectiv a hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii, iar, în caz de refuz, cei vătămați au dreptul la repararea integrală a prejudiciului suferit.

[15] Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, M.Of. nr. 79 din 30 ianuarie 2015 apud Tudorel Toader si Marieta Safta ed. a 4 a, 2021, edit. Hamangiu