Liberalii au sărbătorit 135 de ani de la înființarea PNL

Liderii liberali au fost prezenți, luni, în județul Argeș, pentru a sărbători în localitatea istorică Florica, precum și la Pitești, 135 de ani de la înființarea PNL. 

De cotidianul.ro - Autor
Liberalii au sărbătorit 135 de ani de la înființarea PNL

Liderii liberali au fost prezenți, luni, în județul Argeș, pentru a sărbători în localitatea istorică Florica, precum și la Pitești, 135 de ani de la înființarea PNL. 

Liderii liberali au fost prezenți, luni, în județul Argeș, pentru a sărbători în localitatea istorică Florica, precum și la Pitești, 135 de ani de la înființarea PNL. La manifestările organizate cu acest prilej au fost prezenți președintele PNL, Crin Antonescu, președintele de onoare Mircea Ionescu Quintus, lideri liberali marcanți, printre care Varujan Vosganian, Dinu Zamfirescu, Radu Stroe și Mircea Diaconu, precum și lideri locali ai formațiunii liberale. Fruntașii partidului au participat la un simpozion la Conacul Brătienilor de la Florica, vorbind despre importanța PNL în istoria modernă a României. Senatorul liberal Mircea Diaconu a sugerat, în cadrul simpozionului, ca profesorii să organizeze excursii la Florica pentru a preda elevilor lecții de istorie despre semnificația locului de proveniență al Brătienilor și despre rolul acestora în istoria neamului românesc.

Manifestările legate de împlinirea a 135 de ani de existență a PNL au continuat cu o slujbă de pomenire ținută la capela domeniului de la Florica, unde sunt mormintele Brătienilor. De asemenea, după-amiază, în centrul municipiului Pitești, 135 de tineri, membri ai Tineretului Național Liberal filiala Argeș au defilat în fața Prefecturii.

Istoria liberalilor, de la origini și până în prezent

Partidul Național Liberal s-a înființat ca formațiune politică în anul 1864, fondatorii și primii săi lideri fiind Dumitru și Ion C. Brătianu, frații Golescu și C.A. Rosetti, toți fiind participanți la Revoluția din 1848 din Țara Românească. PNL a fost formațiunea politică ce a inițiat lupta pentru independența Principatului față de Imperiul Otoman prin implicarea în războiul ruso-turc. Cabinetul Brătianu este cel care la data de 21 mai 1878 a declarat oficial independența. În 1888, PNL este îndepărtat de la guvernare, succedat fiind de către Partidul Conservator, condus de Lascăr Catargiu.

Revenirea PNL la guvernare s-a produs în anul 1896, cabinetul de atunci fiind condus de către Dimitrie Sturdza, pe atunci și președinte al partidului. Între anii 1909 şi 1911, conducerea guvernului a fost preluată de către Ion I.C. Brătianu, fiul lui I.C. Brătianu. În 1913, acesta a revenit în fruntea guvernului, pe care l-a condus (cu mici întreruperi) până în 1918. Guvernul său a avut un rol determinant în implicarea României în Primul Război Mondial, alături de forțele Antantei. PNL a pierdut alegerile organizate în 1919, fiind până în 1922 vârful de lance al opoziției. Revenirea la putere s-a produs în anul 1922, pentru o durată de 6 ani. Această perioadă a fost marcată de o serie de reforme ințiate de guvernul liberal, considerate de bază în constituirea statului modern, cum ar fi mai ales introducerea votului universal.

PNL s-a extins la nivelul noilor provincii alipite după Marea Unire din 1918. În anul 1927, Ion I.C. Brătianu moare, locul de prim-ministru fiind preluat de către fratele său Vintilă. Noul guvern PNL a avut o viață scurtă, în anul 1928, Partidul Național Țărănesc câștigând alegerile.

Perioada 1933-1937 a marcat ultima guvernare liberală de dinainte de comunism, ca de altfel ultima guvernare democratică de până la Revoluția din 1989. Între anii 1938 şi 1944, activitatea PNL și a celorlalte forțe politice a fost suspendată, mai întâi de Carol al II-lea, ulterior regimul Antonescu menținând măsura.

Reluarea activității politice în 1944 a fost curmată brutal în anul 1947 prin desființarea partidelor istorice de către regimul comunist. Membrii partidului au fost închiși la Sighet, Aiud, Jilava, Gherla, Botoșani, Râmnicu Sărat, ori în lagărele de muncă de la Bicaz sau Canalul Dunăre – Marea Neagră.

La puțin timp după alegerile din 1990, unde a obținut locul al treilea, după FSN și UDMR, s-a produs și prima sciziune în partid, desprinzându-se PNL-AT. În decembrie 1990, PNL participă la formarea Convenției Democrate din România, pe listele căreia participă la alegerile locale din 1992, reușind să câștige Primăria Capitalei, prin Crin Halaicu. Imediat după acest moment PNL părăsește CDR și suportă o serie de sciziuni – se desprind PNL-CD, condus de Nicolae Cerveni, PNL 1993 și PNL Câmpeanu.

La alegerile locale și parlamentare din 1996 participă alături de CDR și, în urma victoriei în alegeri, participă la guvernare și devine al doilea partid ca importanță în Convenție. În mai 1997, Mircea Ionescu Quintus este reconfirmat în funcția de președinte al partidului, iar Valeriu Stoica este ales vicepreședinte.

La alegerile locale din 2000, PNL a participat pe liste proprii și s-a plasat pe locul al patrulea. La prezidențiale a susținut candidatura lui Theodor Stolojan, care ulterior devenea președinte al partidului (în august 2002). Stolojan s-a plasat pe locul al treilea, fiind devansat de Corneliu Vadim Tudor și Ion Iliescu.

Devenit cel mai puternic partid al opoziției, PNL s-a preocupat de găsirea unei formule electorale care să permită înfrângerea PSD la alegerile din 2004. În acest sens au fost puse bazele unei colaborări cu Partidul Democrat, iar în septembrie 2003 s-a constituit Alianța Dreptate și Adevăr, condusă de Theodor Stolojan și Traian Băsescu.

Alianța urma să susțină candidatura lui Stolojan la Președinția României, însă în urma unor probleme controversate de sănătate, în octombrie 2004, acesta și-a anunțat retragerea candidaturii, precum și renunțarea la conducerea PNL. În aceste condiții, președinte interimar al partidului a fost desemnat Călin Popescu Tăriceanu, iar Traian Băsescu a devenit candidatul Alianței D.A. la alegerile prezidențiale.

Anul 2004 a marcat confirmarea Alianței ca forță politică, după repurtarea unor succese importante în alegerile locale și, mai ales, preluarea guvernării. Traian Băsescu a devenit președintele României, iar PNL a desemnat premierul, în persoana lui Călin Popescu Tăriceanu, care din februarie 2005 este și președintele partidului.

Perioada 2004-2008 a fost marcată însă de apariția unor conflicte și tensiuni în raporturile cu PD. Neînțelegerile din sânul Alianței D.A. au culminat cu plecarea din PNL a aripii pro-democrate, concentrată în jurul lui Theodor Stolojan și Valeriu Stoica (grup care avea să formeze ulterior Partidul Liberal-Democrat) și cu eliminarea PD de la guvernare în aprilie 2007.

Maratonul electoral început în toamna lui 2007 cu alegerile pentru Parlamentul European și continuat cu alegerile locale din iunie 2008 și apoi cu parlamentarele din noiembrie a plasat PNL pe al treilea loc în ierarhia votului. Deși a obținut cel mai bun scor din istoria sa postdecembristă, PNL nu a avut o politică de alianțe adecvată contextului politic și a reintrat în opoziție.

Lucian Gheorghiu

Cristian Anghelache

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.