Institutul Cultural Român de la Viena prezintă marţi, 28 iunie, la ora 19.00, la sediul său, filmul mut Lumière, Matière, Espace. Pe o durată de 56 de minute, filmul din arhivele Centre Pompidou din Paris prezintă imagini din perioada 1923-1939, aducându-l în prim-plan pe sculptorul român Constantin Brâncuşi. Evenimentul face parte din seria de manifestări organizate de Institutul Cultural Român de la Viena pe parcursul anului 2016 în contextul aniversării a 140 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi (1876-1957).
.jpg)
Pe lângă activitatea sa fotografică, Brâncuşi este autorul filmului Lumière, Matière, Espace, care prezintă atelierul artistului, portretizează lucrări individuale şi documentează procesul de creaţie a Coloanei Infinitului surprinzând raportul dintre lumină, spaţiu şi materie.
În prima parte Brâncuși este filmat de Man Ray în atelierul său, dar şi în diverse întâlniri cu artişti ai vremii, cum ar fi Marcel Duchamp, Victor Brauner şi alţii. Partea a doua, şi cea mai lungă a montajului, cuprinde imagini filmate de Constantin Brâncuşi în care artistul studiază, prin intermediul peliculei, relaţia dintre lumină şi sculpturile sale, interacţiunea operelor cu arta dansului şi surprinde diverse momente în care lucrează în atelierul din Rue Impasse. Ultima parte conţine imagini inedite filmate de sculptor în România, când se asamblează la Târgu Jiu Coloana fără sfârşit. Filmul a fost reconstruit pornind de la fotogramele pe care Muzeul de Artă Modernă din Paris le-a primit ca parte a donaţiei făcute de sculptor statului francez în anul 1957.
Parte din ansamblul sculptural Calea Eroilor din Târgu-Jiu, Coloana Infinitului sau după denumirea iniţială Colana recunoştinţei fără sfârşit, a fost considerată de criticul de artă Sidney Geist punctul de vârf al artei moderne. Cele patru componente sculpturale ale ansamblului: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului sunt dispuse pe aceeaşi axă, orientată de la apus la răsărit, şi reprezintă o sinteză a formelor şi simbolurilor culturii populare româneşti.
Valoarea ansamblului de la Târgu-Jiu reprezintă o inovaţie în teoria creaţiei prin revoluţionarea conceptului de monument, care se impune prin relaţia pe care sculpturile o întreţin unele cu altele, cu mediul lor şi cu deplasarea privitorului. Capodoperă a celui considerat „părintele sculpturii moderne“, acestei opere brâncuşiene i s-au dedicat numeroase interpretări şi studii care au relevat de-a lungul timpului noi şi bogate semnificaţii: de la similitudinile cu arta primitivă şi cea africană, la simboluri arhetipale din substratul cultural universal: pasărea, zborul, fertilitatea, moartea, somnul, arborele cosmic ş.a.
Intrarea la eveniment este liberă în limita locurilor disponibile.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.