Mădălina Dobrovolschi Puşcalău se crede preşedintele României?

Demisia purtătorului de cuvînt al preşedintelui României, Mădălina Dobrovolschi Puşcalău, se impune ca necesitate în urma declaraţiilor personale pe care le-a făcut marţi fosta jurnalistă de la B1 TV din era ultrabăsistă a postului. Să citim cu atenţie: „Votul de astăzi din Parlament în cazul cererii de urmărire penală a deputatului PSD Eugen Bejinariu dovedește încă o dată disprețul majorității față de Justiție. Este inadmisibil ca unii deputați și senatori să se erijeze în judecători și să hotărască prin vot blocarea actului de justiție”.

Este citatul exact preluat după Agerpres, agenţia naţională de ştiri pentru care Puşcalău a făcut declaraţia. După cum se vede, ea nu foloseşte expresia consacrată: „Preşedintele ţării crede că…” pentru a introduce acest atac extrem de dur la adresa Parlamentului, ci, considerîndu-se încă moderator TV, pare că-şi spune propria părere despre cea mai importantă instituţie a ţării!

Fătucă TV pînă mai ieri, Mădălina Puşcalău îşi permite să lanseze astfel de aserţiuni inconştiente crezîndu-se preşedintele României şi este de mirare că nici un parlamentar nu a solicitat public pînă acum demisia acesteia din funcţia de purtător de cuvînt!

Pretextul acestui atac al purtătoarei de cuvînt a venit în urma votului negativ dat de Parlament la solicitarea DNA de a începe urmărirea penală pentru abuz în serviciu (tocmai abuzul în serviciu?) în cazul deputatului PSD Eugen Bejinariu. Puşcalău nu cunoaşte nici măcar prevederile Constituţiei României care, la art. 109, al. 2 spune clar: „Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor”.

Pentru că Eugen Bejinariu este deputat, instituţia care solicită începerea urmăririi penale este doar Camera Deputaţilor, acesta fiind un drept consacrat. Cu alte cuvinte, ceea ce face DNA este să solicite Camerei deputaţilor SĂ CEARĂ începerea urmăririi penale, nu să se pronunţe dacă este de acord cu solicitarea DNA. Este o nuanţă pe care purtătorul de cuvînt n-o poate sesiza pentru că s-a obişnuit să folosească tupeul în locul raţiunii, altfel ar fi înţeles că votul parlamentarilor nu poate să fie unul imperativ, indiferent cine l-ar solicita.

Cu atît mai gravă este atitudinea purtătoarei de cuvînt, cu cît expresia „disprețul majorității față de Justiție” are evidente conotaţii politice, constituindu-se într-un atac la adresa unor partide cu care deseori însuşi preşedintele României a declarat că ar fi în opoziţie, deşi Constituţia prevede ca şeful statului să se situeze deasupra intereselor de partid.

Ce este cu adevărat revoltător şi nu trebuie să rămînă la nivelul simplei constatări este faptul că aceeaşi Mădălina Puşcalău Dobrovolschi nu cunoaşte nici prevederile constituţionale ale Constituţiei, referitoare la „Imunitatea parlamentară”, care-i protejează pe parlamentari doar „pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului” (art. 72, al. 1). În rest, Constituţia spune limpede la art. 72, al. 2 că: „Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte!

Cineva care deţine funcţia de purtător de cuvînt al preşedintelui ţării nu poate ignora textul Constituţiei, altfel îi creează şefului statului probleme serioase, acesta putînd fi acuzat chiar de încălcarea Constituţiei, putînd fi chiar suspendat (art. 95, al. 1)! De aceea, astfel de declaraţii cu un puternic iz politic trebuie să fie evitate sau, dacă ele exprimă chiar punctul de vedere al Preşedintelui, trebuie să conţină această precizare.

Iar Mădălina Puşcalău Dobrovolschi nu s-a limitat la opinia citată mai sus, ci a plusat: „Faptul că majoritatea parlamentară nu înțelege să acționeze conform normelor care stau la baza statului de drept duce la accentuarea scăderii încrederii cetățenilor în Legislativ! Această parte a declaraţiei sale exprimă în mod direct opinia politică a Opoziţiei, ceea ce face ca preşedintele României să fie considerat partizan politic al unei părţi a eşicherului politic din Parlament! Dacă, desigur, preşedintele nu se va delimita de declaraţiile lui Puşcalău.

Este de-a dreptul revoltător că, la nivelul funcţionarilor din cadrul Preşedinţiei României, cunoaşterea textului Constituţiei este considerată facultativă, permiţînd purtătorului de cuvînt astfel de ieşiri publice care, de-a dreptul, pot compromite cea mai înaltă funcţie în stat, dacă nu cumva însuşi titularul actual al Preşedinţiei crede, la fel ca purtătorul său de cuvînt, că dreptul parlamentarilor de a vota liber trebuie să fie îngrădit de interesul procurorilor DNA.

Despre Ion Spanu Articolele 255
Author