România a redus puternic numărul copiilor aflați în îngrijire rezidențială în ultimele trei decenii, de la aproximativ 100.000 la începutul anilor 1990 la 9.390 în prezent. În același timp, ponderea copiilor aflați în risc de sărăcie și excluziune socială a coborât de la 39% în 2023 la 32,4% în 2025, potrivit datelor prezentate de UNICEF.
Progresele României în domeniul protecției copilului au fost discutate luni de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, și directorul regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Edouard Beigbeder.
Întâlnirea a vizat și următoarea etapă a politicilor pentru copii, precum și continuarea cooperării dintre Guvern și UNICEF.
De la aproximativ 100.000 de copii în centre la 9.390
UNICEF a arătat că una dintre cele mai importante schimbări din România privește reforma sistemului de protecție a copilului. La începutul anilor 1990, aproximativ 100.000 de copii se aflau în îngrijire rezidențială. În prezent, numărul lor a ajuns la 9.390.
În paralel, au fost dezvoltate servicii de sprijin pentru copii și familii direct în comunități. Măsurile urmăresc, între altele, să reducă separarea copiilor de familie și instituționalizarea acestora.
Datele arată o îmbunătățire și în ceea ce privește sărăcia în rândul minorilor. Rata copiilor aflați în risc de sărăcie și excluziune socială a scăzut cu 6,6 puncte procentuale în doi ani. Indicatorul a coborât de la 39% în 2023 la 32,4% în 2025. Potrivit UNICEF, evoluția apropie România de obiectivele asumate prin Garanția Europeană pentru Copii.
„Cifrele ne arată că România a făcut progrese, dar și cât de mult mai avem de lucru. Un copil nu trebuie să aibă mai puține șanse pentru că s-a născut într-un sat, într-o familie cu venituri mici sau la zeci de kilometri de serviciile de care are nevoie. De aceea, următorul pas este să ducem efectiv serviciile acolo unde sunt copiii și familiile vulnerabile. Extinderea serviciilor integrate în 2.000 de comunități rurale este una dintre cele mai importante investiții sociale pe care le facem acum: asistența socială, sănătatea și educația trebuie să ajungă împreună la familie, nu familia să fie trimisă de la o instituție la alta. Asta este schimbarea pe care vrem să o vedem în teren și după asta trebuie să măsurăm succesul politicilor noastre pentru copii”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru.
Servicii sociale, medicale și educaționale în 2.000 de comunități rurale
Următoarea etapă a reformei vizează extinderea serviciilor comunitare integrate în 2.000 de comunități rurale.
Programul presupune ca sprijinul social, medical și educațional să ajungă coordonat la familiile vulnerabile. Măsura face parte din implementarea Garanției Europene pentru Copii.
UNICEF va continua colaborarea cu Guvernul pentru dezvoltarea acestor servicii.
„Experiența României, care în ultimele trei decenii a făcut pași remarcabili pentru bunăstarea și protecția copiilor, oferă lecții valoroase pentru întreaga regiune si la nivel internațional. Soluțiile dezvoltate alături de Ministerul Muncii, de la serviciile comunitare integrate până la implementarea Garanției Europene pentru Copii și participarea copiilor la procesul decizional, arată valoarea parteneriatului dintre autorități și organizațiile multilaterale. UNICEF are în continuare un rol important de jucat în România și regional în ceea ce privește asistenta tehnica, schimbul de cunoștințe și bune practici din domeniul drepturilor copilului”, a afirmat Edouard Beigbeder, Director regional UNICEF.
România ar putea deveni un model pentru alte state din regiune
Discuțiile au vizat și rolul pe care România îl poate avea în sprijinirea reformelor pentru copii din alte țări.
Unul dintre instrumentele folosite este European Child Guarantee Learning Lab. Platforma permite schimbul de experiență între state și sprijină inclusiv țările aflate în proces de aderare sau preaderare la Uniunea Europeană.
Prin acest mecanism, experiența acumulată de România în domeniul serviciilor comunitare, al Garanției Europene pentru Copii și al participării copiilor la luarea deciziilor poate fi folosită și în alte state din regiune.