Mai să-i plângi de milă! Ce le-a spus Putin oamenilor de afaceri

Rusiei „nu i-au lăsat altă şansă” decât să declanşeze „operaţiunea militară” în Donbas, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin joi, în timpul unei întâlniri cu mediul rus de afaceri, informează TASS.

„Cel mai important lucru, ca să fie clar: ceea ce se întâmplă este o măsură la care am fost nevoiţi să recurgem. Pur şi simplu nu ne-au lăsat nicio şansă să procedăm altfel”, a afirmat Putin.

Potrivit lui Vladimir Putin, pentru Rusia au fost create asemenea riscuri în domeniul securităţii, încât „cu alte mijloace nu se putea reacţiona”.

Putin şi-a exprimat uimirea că Occidentul „nu şi-a schimbat nici cu un milimetru poziţiile în negocierile cu Federaţia Rusă în problemele de securitate europeană”.

Totodată, Putin a dat asigurări că Rusia rămâne parte a economiei mondiale. „Rusia rămâne parte a economiei mondiale şi, în condiţiile în care ea rămâne parte a acesteia, noi nu intenţionăm să aducem prejudicii unui sistem din care simţim că facem parte”, a spus şeful statului rus.

Preşedintele Rusiei a mai spus că autorităţile ruse s-au pregătit pentru ceea ce se întâmplă din punct de vedere al politicii de sancţiuni. Totodată, el a îndemnat mediul de afaceri rus să trateze cu înţelegere situaţia actuală şi să lucreze împreună cu guvernul rus pentru sprijinirea economiei Rusiei.

Occidentul se pregăteşte să impună sancţiuni economice de anvergură împotriva Rusiei, vizând în special accesul ei la pieţele europeană şi americană. UE a impus deja o „restricţionare” a capacităţilor de finanţare a statului rus, a guvernului său, precum şi a Băncii Centrale a Rusiei.

La rândul său, Berlinul a suspendat săptămâna aceasta punerea în funcţiune a noului gazoduct strategic ce leagă Rusia de Germania ocolind Ucraina, Nord Stream 2.

Bursa rusă a încheiat ziua în scădere cu 33%

Principalul indice bursier rusesc MOEX a încheiat ședința de joi cu 33% mai jos, ca urmare a acțiunii militare a Rusiei în Ucraina.

În cursul zilei indicele s-a prăbușit cu până la 45%.

Marile companii energetice și băncile rusești au fost cele mai afectate, pe fondul așteptărilor ca Occidentul să anunțe sancțiuni mai dure.

Gazprom s-a prăbușit cu 38%, iar Rosneft cu 40%, în timp ce băncile VTB și Sberbank au scăzut și ele cu peste 40%.

Rubla rusă rămâne la minime record, cu 7% mai puțin față de dolarul american.

Guvernul Boris Johnson a anunţat, joi seară, impunerea de sancţiuni economice împotriva Rusiei, din cauza războiului împotriva Ucrainei, blocând tranzacţii financiare şi activele a 100 de persoane şi entităţi.

„Vladimir Putin este un agresor cu mâinile pătate de sânge. Ne vom proteja de el şi vom contracara furtuna de minciuni şi dezinfornmare a Kremlinului”, a declarat premierul Boris Johnson, citat de BBC News.

Liderul de la Londra a dat asigurări că apărarea NATO va fi consolidată, primele măsuri urmând a fi luate la summitul extraordinar de vineri.

„Oligarhii de la Londra nu vor mai avea unde să se ascundă”, a afirmat Boris Johnson, anunţând sancţionarea a 100 de indivizi ruşi, precum şi a unor entităţi. Iar Belarusul va fi vizat de sancţiuni similare, deoarece a facilitat atacul Rusiei asupra Ucrainei, a subliniat Boris Johnson.

Toate băncile mari din Rusia vor avea activele blocate şi vor fi excluse din sistemul financiar britanic. Banca VTB va fi blocată în totalitate, iar corporaţiile ruse nu vor avea acces la scheme de creditare în Marea Britanie.

Compania Aeroflot nu va mai avea drept de a efectua zboruri în Marea Britanie, iar cetăţenii ruşi vor avea limite privind conturile în bănci britanice. Marea Britanie va interzice exporturile de tehnologie de înaltă performanţă şi cu uz dublu în Rusia. Londra analizează şi opţiunea eliminării Rusiei din sistemul internaţional de tranzacţii bancare Swift, dar este necesar acordul tuturor partenerilor occidentali.

Grupul naţiunilor puternic industrializate, G7, a condamnat vehement decizia preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, de atacare a Ucrainei, acuzându-l pe liderul de la Kremlin că s-a plasat „în partea greşită a istoriei”.

„Vladimir Putin a readus războiul pe continentul european. S-a plasat în partea greşită a istoriei. Îl condamnăm pe preşedintele Putin pentru refuzul de a se implica într-un proces diplomatic pentru a aborda chestiunile referitoare la securitatea europeană, în pofida ofertelor noastre repetate. Suntem uniţi cu partenerii, inclusiv NATO, Uniunea Europeană şi statele membre ale acestor organizaţii, precum şi cu Ucraina şi rămânem determinaţi să facem ce este necesar pentru a menţine integritatea ordinii internaţionale bazate pe reguli”, anunţă Grupul G7.

La reuniunea G7, desfăşurată prin videoconferinţă, au participat preşedintele SUA, Joseph Biden, cancelarul german, Olaf Scholz, premierul canadian Justin Trudeau, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, premierul italian, Mario Draghi, premierul nipon, Kishida Fumio, premierul Marii Britanii, Boris Johnson, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

Reacția lui Erdogan

Turcia susține integritatea teritorială a Ucrainei și este „sincer întristată” de invazia Rusiei, a declarat joi președintele Tayyip Erdogan, iar trimisul Kievului la Ankara a îndemnat Turcia să închidă strâmtoarea Bosfor pentru navele de război rusești.

În cursul zilei de joi, forțele ruse au lansat o invazie în Ucraina, atacând pe uscat, pe mare și pe calea aerului, în cel mai mare atac al unui stat împotriva altuia în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Erdogan, care a creat relații bune atât cu liderii Rusiei, cât și cu cei ai Ucrainei și care s-a oferit anterior să medieze în conflict, a declarat că a vorbit la telefon cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski.

„Turcia susține lupta Ucrainei pentru a-și proteja integritatea teritorială”, a declarat Erdogan la televiziunea turcă. „Suntem sincer întristați de faptul că Rusia și Ucraina, pe care le considerăm țări prietene și cu care avem relații politice, economice și sociale strânse, se află față în față în acest fel.”

Ambasadorul Ucrainei la Ankara, Vasyl Bodnar, a declarat reporterilor că Zelenskiy i-a cerut ajutorul lui Erdogan în timpul convorbirii lor. Ambasadorul nu a precizat cererile Kievului, dar a spus că este nevoie de sprijin „financiar, umanitar și militar”.

Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a discutat ulterior cu omologul său ucrainean Oleksiy Reznikov despre ultimele evoluții din Ucraina, a declarat ministerul său.

Anterior, Bodnar a îndemnat Turcia, membră NATO, să închidă strâmtorile Bosfor și Dardanele pentru navele rusești.

Conform unui pact din 1936, Ankara deține controlul asupra strâmtorilor și poate limita trecerea navelor militare în timp de război sau în caz de amenințare.

„Turcia va evalua cererile și va răspunde cât mai curând posibil”, a declarat Bodnar după discuțiile cu ministrul adjunct de externe turc Sedat Onal.

Apelul Ucrainei pune Turcia într-o poziție dificilă, deoarece împarte o frontieră maritimă cu Ucraina și Rusia în Marea Neagră și nu dorește să intre în conflict cu niciuna dintre aceste țări.

Întrebat despre cererea Ucrainei, Omer Celik, purtătorul de cuvânt al partidului AK, aflat la guvernare, al lui Erdogan, a declarat că Turcia evaluează problema și că Ankara va lua o decizie cu scopul de a nu adânci conflictul. El nu a oferit alte detalii.

La începutul acestei luni, șase nave de război rusești și un submarin au tranzitat strâmtorile Dardanele și Bosfor în Marea Neagră pentru ceea ce Moscova a numit exerciții navale în apropierea apelor ucrainene.

Joi, forțele ruse au debarcat în porturile ucrainene din Marea Neagră și Marea Azov ca parte a invaziei.

Ministerul de Externe al Turciei a cerut încetarea imediată a operațiunilor militare ale Rusiei. „Acest atac este o încălcare gravă a dreptului internațional și reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității regiunii noastre și a lumii”, a declarat ministerul. „Cerem Federației Ruse să pună capăt imediat acestui act nedrept și ilegal”.

Ambasadorul Bodnar a îndemnat Turcia să se alăture altor țări în impunerea de sancțiuni Rusiei, lucru la care Ankara s-a opus până acum, deoarece încearcă să echilibreze angajamentele sale în cadrul NATO cu legăturile sale comerciale și energetice puternice cu Rusia.

Celik a declarat că Turcia nu ia în considerare nicio sancțiune împotriva Rusiei în prezent.