Maia Sandu virează Moldova către comunism

Comisia Națională pentru Integrare Europeană din Republica Moldova, prezidată de șefa statului Maia Sandu, a aprobat un Plan pentru limitarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice (Plan de deoligarhizare), care face parte din cele 9 recomandări ale Comisiei Europene, în vederea inițierii de către RM a negocierilor de accedere la UE, relatează Moldpres.md Comisia Națională pentru Integrare Europeană a aprobat Planul pentru limitarea influenței excesive a intereselor private (deoligarhizare), citând Serviciul de Presă al Președinției. Planul prevede excluderea lacunelor normative și deficiențelor practice, astfel ca instituțiile și resursele statului să nu mai poată fi utilizate în interesul unor grupuri criminale, iar instituțiile ce veghează la îndeplinirea lui sunt Cancelaria de stat, Aparatul Președinției și Ministerul Justiției. Concret, Planul se referă la:

1) fortificarea supravegherii practice și a controlul finanțării partidelor politice;

2) transparentizarea beneficiarilor efectivi și a finanțării mass media, prin modificări legislative și mecanisme interne;

3) modificarea legislației concurențiale;

4) elaborarea Politicii privind administrarea proprietății de stat;

5)îmbunătățirea cadrului de reglementare privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de

stat/societăților cu capital majoritar de stat;

6) modificare cadrului legal privind parteneriatul public – privat.

„Astăzi s-a întrunit Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE), prezidată de șefa statului, Maia Sandu. Membrii Comisiei au trecut în revistă progresele înregistrate în realizarea recomandărilor Comisiei Europene.

Participanții la ședința CNIE au aprobat un Plan pentru limitarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice (Plan de deoligarhizare), care face parte din cele 9 recomandări ale Comisiei Europene. Planul prevede excluderea lacunelor normative și deficiențelor practice, astfel ca instituțiile și resursele statului să nu mai poată fi utilizate în interesul unor grupuri criminale. De asemenea, conform planului, va exista un mecanism de monitorizare periodică a realizării măsurilor propuse de către instituțiile publice”, anunță agenția de presă din Basarabia.

Cei prezenți la întrunirea Comisiei au discutat și care sunt următorii pași către îndeplinirea completă a tuturor recomandărilor Comisiei Europene. Totodată, au vorbit despre eforturile diplomatice în ajunul ședinței Consiliului European din 14-15 decembrie pentru a promova inițierea negocierilor pentru aderare la Uniunea Europeană cât mai curând posibil.

Planul, detaliat

Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, din 17 iunie 2022, a recomandat RM să ”implementeze angajamentul de „deoligarhizare” prin eliminarea

influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice”. În acest context au fost realizate mai multe acțiuni în conformitate cu Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, din 4 august 2022.

Comisia Europeană a stabilit o noțiune generică a măsurilor de deoligarhizare. Astfel, acțiunile de deoligarhizare sunt acelea care contribuie la prevenirea, identificarea și contracararea fenomenelor oligarhice.

Măsurile de deoligarhizare includ măsuri care previn și/sau sancționează grupurile criminale organizate care exploatează fragilitatea autorităților publice cauzată de corupție, pentru a obține beneficii economice

sau acces la puterea politică. În același context, ar fi măsuri de contracarare a formelor avansate de corupție endemică, predominant la nivelul de vârf al puterii de stat, unde interesele unui grup oligarhic

restrâns influențează semnificativ procesul decizional din țară prin promovarea intereselor private. Acestea includ și măsuri de prevenire a capturării unor instituții ale statului.

O altă categorie de măsuri vizează contracararea fenomenului de concentrare excesivă a mass-media în mâinile unui singur proprietar și manipularea opiniei publicului în avantajul unui grup politic restrâns.

Suplimentar sunt măsurile care previn și sancționează acțiunile de șantajare a politicienilor, de folosire a membrilor plătiți și preluarea de membri de la alte partide pentru a crea majorități parlamentare aparente,

care nu reflectă alegerea cetățenilor, și sunt create pentru a modifica legislația națională în beneficiul unui grup restrâns de interese.

Măsurile de deoligarhizare cuprind și acțiuni de prevenire și/sau pedepsire a acțiunilor de creare a unui sistem de concurență neloială, oferind selectiv reduceri de taxe, scutiri fiscale și amnistii pentru grupuri

restrânse de interese private, în timp ce se aplică control excesiv de stat asupra concurenților, cedarea activelor, acorduri de cartel în achiziții publice, devalorizare deliberată sau falimentare a întreprinderilor

de stat pentru a le privatiza la prețuri nerezonabil de mici, comiterea de fraude în sectorul bancar, spălarea banilor.

„Reieșind din aceste descrieri a măsurilor de deoligarhizare se conturează necesitatea monitorizării continue a progreselor în următoarele domenii:

● Concurenței și concentrări în diferite sectoare ale pieței,

● Electoral, inclusiv regimul de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale,

● Media, pentru a evita concentrări și restricționa surse neadecvate de finanțare,

● Proprietatea de stat, în special modul de gestionare, privatizare, concesionare, guvernare

corporativă, etc.

● Parteneriate public – private focalizat pe transparentizare și monitorizarea realizării

parteneriatelor, etc.

● Achiziții publice – în special transparentizarea surselor financiare și beneficiari efectivi,

● Proveniența și circulația mijloacelor bănești – în special prevenirea folosirii resurselor cu

proveniență obscură în domeniile incluse în această listă,

● Infrastructura critică – sursele de finanțare, beneficiarii efectivi, restricționarea accesului,

● Rezultatele pe cauzele de mare corupție și pe infracțiunile legate de măsurile definite mai sus.”, se arată în documentul citat.

Cancelaria de stat, Aparatul Președinției și Ministerul Justiției sunt responsabili de monitorizarea realizării Planului și consolidare a rapoartelor de la instituțiile vizate. Rapoartele semestriale se prezintă

către CNIE. Planul va fi ajustat periodic pentru a reflecta realizările și prioritățile pentru perioada următoare. Cel puțin o dată la 6 luni CNIE se va convoca pentru audierea raportului pe măsurile realizate și va examina

oportunitatea ajustării planului.