Urât început de an. Urât ca dracul! Parcă în noaptea de Revelion şi la Pluguşor am fi umplut buzunarele copiilor numai cu bani falşi şi cu turte râncede. Şi mesajul adresat în fugă, de lângă pârtie, ca fotbalistul spre vestiar (ca să nu-l înjure lumea!), tot aia a însemnat. Un an urât, început prost, cu un cap care gândeşte mai mult cu picioarele. Pârliţii pământului din mahalaua Constanţei au făcut din România un soi de loc periculos, de unde sar bătăuşi şi arţăgoşii mânioşi pe puterile europene. Descurcăreţul nostru şantaliu strigă un motiv de gâlceavă cu ţările care nu-i zâmbesc şi nu-i dau bună ziua. Întâi de toate, Băsescu i-a acuzat pe francezi că vor să ne vâre pe gât o centrală atomo-electrică (cea mai modernă din lume), insinuând că ar fi vorba de un soi de afacere necurată. Evident, omul a uitat că în urmă cu doi ani s-a dus în Franţa la acelaşi Sarkozy pentru a cere exact ce incriminează acum. Acelaşi lucru îl afirmă în gura mare şi un alt propagandist prefăcut în expert european, Adrian Severin. Cei doi şi mulţi alţii înţeleg din toate afacerile pe care le-ar putea face statul român ceva în stilul de pomană proletară. Adică ăia să ne dea, noi să nu plătim sau să plătim exact preţul de producţie. Dar nici un euro în plus. Tot ce trece peste preţul acesta este escrocherie sau chiar instigare la mită. Acelaşi om care vede lumea crăcănată între nedreptăţi cumplite (în special cele în care nu-şi poate vârî nasul şi conturile) zice că el nu-i de soiul compatrioţilor care au dat gazul, petrolul şi combinatele pe nimic. „Aiasta nu se poate cu dânsul”, adică cu preacinstitul vaporean, zice el deşi a făcut parte din guvernele care au dat pe daiboji mari obiective economice, inclusiv marmura lui Videanu. Gândirea acestui om o putem întâlni la mulţi proletari şi politruci care nu înţeleg că piaţa nu înseamnă cât ceri sau îţi închipui că face, ci cât plăteşte cel care s-a târguit cu tine şi ţi-a speculat sărăcia din bancă sau din gândire.
Ziceam că anul acesta a început prost pentru că marinarul expert în finanţe, sănătate, instituţii ale statului, drumuri, curve, cârciumi şi betoane ne-a băgat în bâză cu toată Europa. Iar aceasta, înţelegând ce soi de negândit avem în frunte şi e gata să mai repete o dictatură în România, se chinuie să găsească o soluţie pentru dislocare. Cine îşi imaginează că suntem opriţi la Schengen pentru că ne lipsesc nu ştiu ce aparate sau că prin graniţa cu Moldova trec numai ţigări ruseşti şi ucrainene se înşală. Amânarea la Schengen este un refuz transmis pe faţă unui personaj şi comportamentului său antieuropean. Este un veto categoric regresului din România, generat de o guvernare aiuritoare, aiureală imprimată mai ales de personajul de care lumea democratică nu ştie cum să mai scape.
Pentru a pune capac acestei situaţii nebune, caraghiosul nostru îmbăţoşat a chemat fotografii la domiciliul său prezidenţial. A ţinut morţiş să ne arate cum năşeşte el un prinţ. Vă daţi seama că ne aflăm într-o altă operaţiune de promovare a preşedintelui pletos când toată lumea vede că el este chel şi şantaliu. Şi nici prinţu’ nu e prinţ decât pentru proşti şi pentru poveşti de bulevard. Marinarul a vrut să ne arate că, la orice curte regală s-ar duce, el nu se îmbată şi nu se împiedică de prag. De-aia, propaganda de la Cotroceni se chinuie să ne convingă că omul nostru e cu plete, are nobleţe şi os domnesc. De unde şi gestul său superior, exercitat pentru o demonstraţie simplă. Că marinarul poate ajunge mai sus decât timona. Pe vremea lui Ceauşescu, lumea spunea cam acelaşi lucru când invoca dictonul latin cu pingeaua şi pantofarul.
Nu mai sus decât sandaua, pantofarule, dar nici mai sus decât timona, marinarule!
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.